okuma OSP P200 User Manual

			SISTEM CNC					_
		OSP – P200L
			MANUAL DE PROGRAMARE

Revizia II (Dec. 2006).

(1st Edition) Pub No. 5238-E-R5 (LE33-013-R01a) May. 2005

MASURI DE SIGURANTA

Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc pentru protectia personalului si a masinii de la pericole neprevazute. Operatorii nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe aceste mecanisme de siguranta ; ei trebuie sa se familiarizeze cu indrumarile referitoare la protectia muncii prezentate mai jos pentru a asigura o exploatare fara accidente.

Acest manual de instructiuni si semnele de avertizare atasate pe masina acopera numai acele pericole pe care Okuma poate sa le prevada. Acest manual nu acopera toate pericolele posibile.

I

2. Verificari inainte de pornire

(1)Inchideti toate usile pentru prevenirea intrarii apei, spanului, si prafului.

(2)Verificati ca nu este nimeni aproape de partile in miscare ale masinii, si ca nu sint obstacole in jurul masinii, inainte de inceperea lucrului.

(3)La pornirea curentului, porniti comutatorul principal intai, apoi intrerupatorul de CONTROL ON de pe panoul de comanda.

3. Precautii cu privire la operarea Manuala/Continua

xUrmati intotdeauna instructiunile din manual.

xNu manevrati masina cu opritorii sau scuturile puse.

xIntotdeauna inchideti usa inaintea inceperii prelucrarii.

xNu incercati sa rulati un program nou fara a-l verifica. Rulati programul fara piesa prinsa in mandrina si vedeti sa nu existe interferente. Dupa ce v-ati asigurat ca nu sunt probleme, prelucrati o piesa. Daca nu sunt probleme, se poate trece la prelucrarea automata.

xInainte de inceperea oricarei operatii verificati :

a.Rotatia axului principal

b.Indexarea turelei

c.Miscarea dupa axe

xNu atingeti spanul sau piesa in timp ce axul se roteste.

xNu incercati sa opriti un obiect care se misca cu mana sau cu o scula.

xVerificati conditiile de instalare a falcilor, presiunea hidraulica, si viteza maxima admisa pentru universal.

xVerificati instalarea si aranjamentul sculelor.

xVerificati reglajul decalajului sculei.

xVerificati reglajul decalajului fata de zero.

xVerificati ca viteza de rotatie si avansul de lucru sunt la 100%.

xInainte de miscarea turelei, verificati limitele impuse prin soft si pozitiile limitatoarelor in caz de urgenta LS pentru axa X si Z.

xVerificati pozitia de indexare/rotatie a turelei.

xVerificati pozitia axului pinolei.

xVerificati ca operatiile de aschiere sunt in gama de transmisie a puterii si fortei.

xVerificati ca piesa este prinsa bine in mandrina sau elementul de prindere.

xVerificati pozitiile de curgere a emulsiei. Ele trebuie asezate in asa fel incat sa furnizeze emulsie in locurile corespunzatoare.

4.La terminarea lucrului

(1)La terminarea lucrului, curatati in jurul masinii.

(2)Puneti magazia de scule si celelalte echipamente in pozitia de retragere predeterminata.

II

(3)Inchideti curentul intotdeauna inainte de a pleca.

(4)Inchideti intai intrerupatorul CONTROL ON de pe panoul de comanda, apoi comutatorul principal.

5. Masuri in timpul inspectiei de intretinere sau cand se intampla probleme

In scopul prevenirii accidentelor neprevazute, deteriorari ale masinii etc. este esential sa se urmareasca urmatoarele cand se fac inspectii de intretinere sau in timpul verificarii cand au aparut probleme.

(1)Cand apar probleme, apasati butonul de oprire in caz de urgenta de pe panoul de comanda pentru a opri masina.

(2)Consultati persoana responsabila cu intretinerea pentru a determina masurile corective necesare de luat.

(3)Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si stabileasca semnale inainte de trecerea la un nou pas.

(4)Folositi numai componente si sigurante specificate.

(5)Intotdeauna inchideti curentul inaintea inceperii inspectiei sau schimbarii componentelor.

(6)Cand componentele sunt indepartate in timpul inspectiei sau reparatiilor, inlocuiti-le intotdeauna asa cum erau si prindeti-le bine in suruburi etc.

(7)La efectuarea inspectiilor unde sunt folosite instrumente de masurare, de exemplu tensiunea, asigurati-va ca instrumentul este calibrat corespunzator.

(8)Nu tineti materiale inflamabile sau metale in interiorul zonei de lucru.

(9)Verificati cablurile sa fie nedeteriorate

(10)Intretinerea in interiorul dulapului electric de control si la panoul de comanda :

a.Inchideti curentul inainte de deschiderea usii de la dulapul electric.

b.Chiar daca comutatorul principal este inchis, pot exista curenti reziduali la unitatea de actionare MCS (servo/ax principal), si din acest motiv numai personalul de service are acces in aceasta zona. Chiar si atunci, ei trebuie sa fie atenti la faptul ca curentii reziduali (servo/ax principal) se descarca la doua minute dupa ce comutatorul principal este inchis.

c.Unitatea de CN are o placa de circuit in a carui memorie se stocheaza programele de prelucrare, parametrii etc. Pentru a nu se pierde memoria chiar si

dupa ce este inchis curentul, exista un acumulator care alimenteaza acest circuit. Numai personalul de service poate efectua lucrari la aceste placi de memorie.

(11) Inspectia periodica de la dulapul de control Curatarea unitatii de racire

Ventilatorul de la dulapul de control serveste la racirea lui. La fiecare trei luni inspectati urmatoarele.

xMotorul ventilatorului functioneaza ?

Motorul functioneaza bine daca este un curent de aer puternic

xEste admisia de aer blocata ?

Daca este blocata, curatati-o cu aer comprimat.

III

6. Masuri generale

(1)Pastrati curat si organizat in jurul masinii.

(2)Purtati imbracaminte adecvata.

(3)Aveti grija ca imbracamintea sau parul sa nu se prinda in masina. Operatorii trebuie sa poarte echipament de protectie precum bocanci si ochelari de protectie.

(4)Manualul de instructiuni trebuie citit cu atentie pentru ca procedura ce urmeaza a fi urmata sa fie bine cunoscuta.

(5)Retineti pozitia butonului de urgenta pentru a-l putea apasa imediat in orice moment si din orice pozitie.

(6)Nu lucrati in interiorul panoului de comanda, transformatorului, motorului etc., deoarece sunt conectate la tensiuni ridicate sau alte componente existand pericole de electrocutare.

(7)Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si stabileasca semnale intre ei pentru confirmarea lucrului in siguranta.

7. Simboluri utilizate in acest manual

Indicatoarele de avertizare sunt folosite in acest manual pentru a atrage atentia asupra importantei. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le.

Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in deces sau raniri serioase

Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, pot rezulta in deces sau raniri serioase

Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri usoare sau echipamente stricate

Precautii la operare sau manevrare

Ecranele afisate

Ecranele afisate ale CN difera depinzand de specificatiile selectate ale CN. Ecranele aratate in acest manual pot sa nu fie exact cu cele afisate pe CN.

IV

CUPRINS

CAPITOLUL 1	CONFIGURATIA PROGRAMULUI		7
1.	Tipurile de programe		7
2.	Numele programului		8
3.	Numele secventei		8
4.	Formatul programului		9
	4.1	Configurarea cuvantului	9
	4.2	Configurarea blocului	9
	4.3	Programul	9
	4.4	Caracterele adresa folosite la programare	10
5.	Functiile de operare matematice		11
6.	Stergere bloc		13
7.	Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN)		14
8.	Capacitatea de stocare a programului in memorie		14
9.	Limite variabile		14
10.	Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C		14
	10.1	Prelucrarea numai cu controlul axei C	14
	10.2	Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z	15
	10.3	Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X	17
	10.4	Prelucrarea cu controlul simultan al axelor C, Z si X	19
CAPITOLUL 2	SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE		22
1.	Sistemele de coordonate		22
	1.1	Sistemele de coordonate si valorile	22
	1.2	Sistemul de coordonate al traductorului de pozitie	22
	1.3	Sistemul de coordonate al masinii	22
	1.4	Sistemul de coordonate al programului	22
2.	Comenzile pe axele de coordonate		23
	2.1	Axa controlata	23
	2.2	Comenzile in sistem imperial	26
	2.3	Pozitia zecimalei	26
	2.4	Comenzi absolute/incrementale (G90, G91)	28
	2.5	Comenzile pentru diametru si raze	29
CAPITOLUL 3	FUNCTII MATEMATICE		30
1.	Pozitionarea (G00)		30
2.	Interpolare liniara (G01)		30
3.	Interpolare circulara (G02, G03)		31
4.	Tesire automata		35
	4.1	Tesire-C (G75)	35
	4.2	Rotunjire (G76)	37
	4.3	Tesire automata sub orice unghi	39

5.	Cuplul limita si functia de ignorare cuplu		41
	5.1	Comanda de limitare a cuplului (G29)	42
	5.2	Comanda de revocare a cuplului limita (G28)	42
	5.3	Comanda de ignorare a cuplului (G22)	42
	5.4	Setarea parametrului	44
	5.5	Exemplu de program	45
CAPITOLUL 4	FUNCTII PREGATITOARE		46
1.	Oprire temporizata (G04)		46
2.	Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50)		46
	2.1	Deplasare a punctului zero	46
	2.2	Setarea vitezei maxime de rotatie	47
3.	Controlul sagetii (G64, G65)		48
4.	Avans per rotatie (G95)		48
5.	Avans per minut (G94)		49
6.	Viteza constanta de aschiere (G96/G97)		49
CAPITOLUL 5	FUNCTIILE S, T SI M		51
1.	Functiile s (functiile arborelui principal)		51
2.	Functia codului SB		51
3.	Functiile T (functiile sculei)		52
4.	Functiile M (functiile auxiliare)		53
5.	Comenzile sculei rotative		58
	5.1	Formatul de programare	58
	5.2	Codurile M utilizate pentru axa C	59
6.	Functia de verificare a duratei STM		61
	6.1	Conditii de verificare PORNIT (ON)	61
	6.2	Setarea timpului ciclului S, T, M	61
	6.3	Exemplu de cronometrare	61
CAPITOLUL 6	FUNCTIA DE COMPENSARE		63
1.	Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)		63
	1.1	Descriere generala	63
	1.2	Compensarea razei varfului sculei pentru operatiile de strunjire	63
	1.3	Operatia de compensare	64
	1.4	Comenzile de compensare a razei la varf (codurile G, T)	66
	1.5	Afisarea datelor	67
	1.6	Memoria intermediara	68
	1.7	Traseul centrului varfului sculei cu raza “R” in regim de	68
	compensare a razei varfului
	1.8	Programarea compensarii razei la varf	70

2. Functia de compensare a razei cutitului			98
	2.1	Generalitati	98
	2.2	Programarea	98
	2.3	Operatiile	100
CAPITOLUL 7	CICLURI FIXE		104
1.	Functii ciclu fix		104
2. Ciclu fix de filetare cilindrica			104
	2.1	Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33)	104
	2.2	Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32)	106
3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35)			108
4. Precautii la programarea cilcului de filetare			109
5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72)			116
	5.1	Ciclul longitudinal de filetare (G71)	116
	5.2	Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare	117
		(G71)
	5.3	Ciclul transversal fix de filetare (G72)	118
	5.4	Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru	119
	5.5	Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare	130
		(multiplu)
6. Ciclul fix de canelare/gaurire			131
	6.1	Ciclul longitudinal fix de canelare	131
	6.2	Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare	132
		(multipla) (G73)
	6.3	Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74)	133
	6.4	Exemplu de program pentru ciclul transversal fix de	134
		canelare/gaurire (G74)
	6.5	Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire	134
		(multipla)
7. Ciclul fix de filetare cu tarodul			135
	7.1	Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77)	135
	7.2	Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78)	136
8.	Cicluri fixe (multiple)		137
	8.1	Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple)	137
	8.2	Miscarile de baza pe axe	138
	8.3	Caracterele din adresa	144
	8.4	Codurile M	145
	8.5	Ciclul de gaurire (G181)	146
	8.6	Ciclul de alezare (G182)	147
	8.7	Ciclul de gaurire adanca (G183)	148
	8.8	Ciclul de filetare cu tarodul (G184)	149
	8.9	Ciclul longitudinal de filetare (G185)	150
	8.10	Ciclul transversal de filetare (G186)	151
	8.11	Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187)	152
	8.12	Ciclul continuu transversal de filetare (G188)	153
	8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189)		154
	8.14	Prelucrarea canalelor de pana (G190)	155
	8.15	Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul	158
	8.16 Functia de repetitie		161

	8.17	Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca	162
		pentru evacuarea spanului
	8.18	Setarea adancimii de gaurire (numai pentru ciclurile de gaurire)	163
	8.19	Selectarea punctului de intoarcere	165
	8.20	Functia de anulare interblocarea axului sculei rotative (optional)	166
	8.21	Observatii	166
	8.22	Exemple de program	167
CAPITOLUL 8	FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A PROGRAMULUI PE		173
	STRUNG (LAP)
1.	Sumar		173
2.	Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80,		174
	G81, G82, G83)
3.	Lista modurilor de prelucrare		175
4.	Listele cu coduri si parametri		180
5.	Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara)		182
6.	Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84)		183
7.	Ciclul de strunjire prin copiere		184
8.	Ciclul de finisare (G87)		185
9.	Ciclul continuu de filetare (G88)		185
10.	Moduri de programare automata AP		187
	10.1	Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat	187
		cilindric – bara)
	10.2	Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere)	195
	10.3	Modul III de programare automata AP (ciclul continuu de	200
		filetare)
	10.4	Modul IV de programare automata AP (ciclul de strunjire din	202
		semifabricat cilindric cu viteza mare)
	10.5	Modul V de programare automata AP (ciclul copiere profil bara)	216
11.	Aplicatie a functiei LAP		234
CAPITOLUL 9	GENERAREA CONTURULUI		237
1.	Functia de programare a generarii conturului (frontal)		237
	1.1	Generalitati	237
	1.2	Formatul de programare	237
	1.3	Exemple de programare	238
	1.4	Informatie suplimentara	245
2.	Functia de programare a generarii conturului (longitudinal)		248
	2.1	Sumar	248
	2.2	Formatul de programare	249
	2.3	Precautii	249

CAPITOLUL 10	CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE		252
1.	Sumar		252
2.	Formatul conversiei		253
3.	Exemple de program		253
4.	Informatie suplimentara		254
CAPITOLUL 11	PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4		256
	AXE (Model 2S)
1.	Programarea		256
	1.1	Selectarea turelei	256
	1.2	Comanda de sincronizare (codul P)	257
	1.3	Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile	258
		simultane
2.	Formatul de programare		259
3.	Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe		261
4.	Exemplu de programare		263
	4.1	Fisa tehnologica de program	264
CAPITOLUL 12	INSTRUCTIUNI UTILIZATOR		266
1.	Sumar		266
2.	Tipuri de functii Instructiuni utilizator		267
	2.1	Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni	267
		utilizator
	2.2	Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni	268
		utilizator 2
	2.3	Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator	269
3.	Instructiuni utilizator 1		270
	3.1	Functia Instructiune control 1	270
	3.2	Variabile	273
	3.3	Functia de operare aritmetica 1	286
4.	Instructiuni utilizator 2		287
	4.1	Functiile de control 2	287
	4.2	Variabile I/O	298
	4.3	Functia de operare aritmetica 2	299
5.	Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator		301
	5.1	Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator	301
	5.2	Tipuri de date, constante	301
	5.3	Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea	302
		valorilor lor
6.	Exemple de programe Instructiuni utilizator		305

CAPITOLUL 13	PROGRAME DE PLANIFICARE		315
1.	Sumar		315
2.	Blocul PSELECT		315
3.	Blocul de ramificatie		318
4.	Blocul de setare a variabilelor		319
5.	Blocul de sfarsit program de planificare		319
6.	Exemplu de program		319
CAPITOLUL 14	FUNCTII DIVERSE		321
1.	Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului		321
2.	Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile		322
	2.1	Descriere generala	322
	2.2	Bariera universalului si a papusii mobile	322
3.	Functia de reducere a timpului operatiei		325
4.	Comanda de eliberare a turelei (pentru specificatia turela CN)		325
5.	FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL		326
	5.1	Sumar	326
	5.2	Metoda de variatie a vitezei arborelui principal de catre control	326
	5.3	Caracteristicile controlului	326
	5.4	Exemplu de programare	329
CAPITOLUL 15	ANEXE		330
Anexa 1.	Tabel cu coduri G		330
Anexa 2.	Tabel cu coduri auxiliare M		335
Anexa 3.	Tabel cu variabilele de sistem		343

CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI

1. Tipurile de programe

Pentru OSP-P200 sunt folosite 3 tipuri de programe : programe de planificare, programe principale si subprogramele. Urmatoarele explica pe scurt cele trei tipuri de programe.

Programul de planificare

Cand sunt prelucrate mai multe tipuri de piese in proces continuu folosind un alimentator de bare sau alt echipament, sunt folosite mai multe programe principale. Un program de planificare este folosit pentru a specifica ordinea in care programele principale sunt executate si de cate ori se executa un program. Folosind un program de planificare face posibila operarea nesupravegheata. Nu este necesara denumirea unui program. END trebuie specificat la sfarsitul unui program de planificare. Pentru detalii, vezi Capitolul 14, « PROGRAME DE PLANIFICARE ».

Programul principal

Programul principal contine o serie de comenzi pentru prelucrarea unui tip de piesa. Subprogramele pot fi chemate dintr-un program principal pentru simplificarea programarii.

Un program principal incepe cu un nume de program ce incepe cu adresa « O » si se termina cu M02 sau M30.

Subprogram

Un subprogram poate fi chemat dintr-un program special sau alt subprogram. Exista doua tipuri de subprograme : acele scrise si furnizate de Okuma si cele scrise de client (subprogramul utilizatorului).

Numele programului, care trebuie sa inceapa cu « O » este necesar la inceputul subprogramului. Comanda RTS trebuie specificata la sfarsitul subprogramului. Pentru detalii, vezi Capitolul 13, USER TASK.

xFormatul fisierului de program

Numele filei principale : Max. 16 caractere incepand cu un caracter din alfabet. Extensie : Maximum 3 caractere din alfabet

xExtensii

SDF : fisier tip program planificare MIN : fisier tip program principal

7

SSB : fisier tip subprogram de sistem

SUB : fisier tip subprogram utilizator

2. Numele programului

Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numelui programului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume de program care contine numai cifre este numit program numar.

Desemnarea numelui programului

xTastati litere de alfabet (A pana la Z) sau cifre (0 pana la 9) dupa caracterul « O ». Nu exista spatiu gol intre « O » si litera de alfabet sau cifra. De asemenea, nu exista spatiu intre literele alfabetului si cifre.

xPot fi folosite pana la 4 caractere.

xO litera poate fi folosita intr-un nume de program numai daca acesta incepe cu o litera. Desi un nume de program care incepe cu o litera poate contine o cifra in el, unul care incepe cu o cifra nu poate contine o litera.

xUn bloc care contine un nume de program nu trebuie sa contina alte comenzi.

xUn nume de program nu poate fi folosit pentru un program de planificare.

xNumele programului atribuit unui subprogram trebuie sa inceapa cu caracterul « O », dar aceasta nu este obligatoriu pentru programele principale.

xDeoarece numele programului este utilizat prin caractere, urmatoarele nume sunt considerate ca fiind diferite.

O0123 si O123

O00 si O0

xNu atribuiti acelasi nume la mai mult de un program, altfel nu va fi posibil sa selectati programul dorit.

3. Numele secventei

Toate blocurile dintr-un program au atribuite un nume de secventa care incepe cu « N » urmata de o secventa alfanumerica.

Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie de derivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa.

Un nume de secventa care contine numai numere este numit secventa numar.

Desemnarea numelui secventei

xTastati litere de alfabet (A-Z) sau cifre (0-9) dupa « N ».

xPana la 4 caractere pot fi folosite.

xCifre si litere pot fi utilizate intr-un nume de secventa. Daca este folosita o litera intr-un nume de secventa, numele secventei trebuie sa inceapa cu o litera.

8

xUn nume de secventa trebuie plasat deasupra blocului. O comanda de stergere a blocului poate fi plasata inaintea unui nume de secventa.

xCifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cum este dorit, cu conditia sa nu fie repetate.

xDeoarece numele secventei sunt utilizate dupa caractere, urmatoarele nume sunt considerate a fi diferite.

N0123 si N123

N00 si N0

xCand este folosita un nume de secventa, puneti un spatiu sau un tab dupa numele secventei.

4. Formatul programului

4.1 Configurarea cuvantului

Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, o expresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal « = ».

Exemple :

4.2 Configurarea blocului

Un grup compus din cateva cuvinte este denumit bloc, iar un bloc exprima o comanda. Blocurile sunt delimitate de un sfarsit al codului de blocuri.

xSfarsitul codului de blocuri difera depinzand de sistemul de coduri selectat, ISO sau EIA :

ISO : « LF » EIA : « CR »

xUn bloc poate contine pana la 158 caractere.

4.3 Programul

Un program consta din cateva blocuri.

9

4.4 Caracterele adresa folosite la programare

Adresa	Functie			Intervalul				Observatii
				Metric		Toli
O	Nume program			0000÷9999		0000÷9999		Litere de alfabet
N	Nume secventa			0000÷9999		0000÷9999		folosite
G	Functie pregatitoare			0÷999		0÷999
X, Z	Valorile		pe	±99999.999 mm		±99999.999 toli
	coordonate (liniar)
C	Valorile		pe	±359.999 deg		±359.999 deg
	coordonate	(axele
	de rotatie)
	Valorile		pe	±99999.999 mm		±9999.9999 toli
	coordonate		a
	centrului arcului
	Conicitatea		si
I,K	adancimea		de
	aschiere in ciclul fix
	de filetare
	Valoarea	decalata
	in ciclul de canelare
D,U,W,H,L	Comenzi automate			0÷99999.999 mm		0÷9999.9999 toli
E	de programare			±99999.999 mm/rev		±9999.9999 toli/rev
A, B				0÷99999.999 deg		0÷9999.9999 deg
	Avansul de lucru pe			0.001÷99999.999		0.0001÷999.999
	rotatie			mm/rot		inch/rot
F	Avansul de lucru pe			0.001÷99999.999		0.0001÷9999.9999
	minut			mm/min		inch/min
	Timpul		de	0.01÷9999.99 sec		0.01÷9999.99 sec
	stationare
T	Numarul sculei			6	caractere	6	caractere	6	caractere	(cu
				4	caractere	4	caractere	compensarea
								razei R)
								4	caractere	(fara
								compensarea
								razei R)
S	Viteza de	rotatie	a	0 ÷ 9999		0 ÷ 9999
	axului principal
SB	Viteza de	rotatie	a	0 ÷ 9999		0 ÷ 9999
	sculei M
M	Functii diverse			0 ÷ 511		0 ÷ 511
QA	Rotatia axei C			1 ÷ 1999 (rot.)		1 ÷ 1999 (rot.)
SA	Viteza de	rotatie	a	0,001 ÷ 20 000 min-1		0,001 ÷ 20 000 min-1
	axei C

10

5. Functiile matematice de operare

Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatii aritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos. Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru controlul echipamentelor periferice sau pentru a trece rezultatele unei operatii.

Categorie	Operatie	Operator	Observatii
Operarea	SAU Exclusiv	EOR	0110 = 1010 EOR 1100 *
logica	SAU Logic	OR	1110 = 1010 OR 1100
	SI Logic	AND	1000 = 1010 AND 1100
	Negare	NOT	1010 = NOT 0101
Operarea	Adunare	+	8 = 5+3
aritmetica	Scadere	-	2 = 5-3
	Inmultire	*	15 = 5*3
	Impartire	/ (slash)	3 = 15/5
Functii	Sinus	SIN	0.5 = SIN [30] vezi *4
trigonometrice	Cosinus	COS	1 = TAN [45]
	Tangenta	TAN	45 = ATAN [1] (-90÷90)
	Arctangenta (1)	ATAN	30=ATAN2 [1,(radical 2)]
	Arctangenta (2)	ATAN2	4=SQRT [16]
	Radacina patrata	SQRT	3=ABS [-3]
	Valoare absoluta	ABS	25=BIN[$25]
	Conversie decimal in binar	BIN	($ reprezinta un nr.
	Conversie binar in decimal		hexazecimal)
	Rotunjire la intreg	BCD	$25=BCD [25]
	Rotunjire la intreg (-)
	Rotunjire la intreg (+)	ROUND	128=ROUND[1.2763x102]
	Rotunjire la a treia zecimala	FIX	127=FIX[1.2763x102]
	Rotunjire la a treia zecimala (-)	FUP	128=FUP[1.2763x102]
	Rotunjire la a treia zecimala	DROUND	13.265=DROUND[13.26462]
	(+)
	Rest	DFIX	13.264=DFIX[13.26462]
		DFUP	13.265=DFUP[13.26462]
		MOD	2=MOD[17,5]
Paranteze	Deschidere paranteza	[	Determina	prioritatea	unei
	Inchidere paranteza	]	operatii	(operatiile	din
			paranteze	sint efectuate
			primele).

*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile de coordonate (a, b).

*2. In acest exemplu, unitatea este in mm.

*3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT).

*4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa se indice continutul corespunzator de biti.)

11

Operatiile logice

"a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori.

xSAU exclusiv (EOR)

Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0. Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1.

xSAU logic (OR)

Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0.

Daca nu, OR rezulta 1.

xSI logic (AND)

Daca ambele valori sunt 1, AND rezulta 1.

Daca nu, AND rezulta 0.

12

xNegare (NOT)

NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0).

xArc tangent (1) (ATAN)

xRotunjiri (ROUND, FIX, FUP)

Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere, sau rotunjire in plus (in micrometri)

6. Stergere bloc

[Functie]

Aceasta functie permite operatorului sa specifice daca anumite blocuri sunt executate sau ignorate in modul automat de operare.

Blocurile precedate de "/" sunt ignorate in timpul operarii automate daca intrerupatorul BLOCK DELETE de pe panoul de comanda este deschis. Daca intrerupatorul este inchis, blocurile sunt executate normal. Cand functia de ignorare a blocului este activata, intregul bloc este ignorat.

xSemnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un nume secventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa o alarma.

xSemnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program.

xBlocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK DELETE.

xFunctia de stergere bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK. Blocul urmator este executat, si apoi operatia se opreste.

13

7. Functia comentariu (CONTROL OUT/IN)

Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze.

xComentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala de operare.

xComentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH.

Exemplu:

8. Capacitatea de stocare a programului in memorie.

CN foloseste memoria pentru stocarea programelor de masinare. Capacitatea memoriei este selectabila, depinzand de marimea programului de masinare. Pentru executie, un program este transferat din memorie catre memoria RAM. Capacitatea unui program poate fi selectata dintre valorile 320m, 640m sau 1280m pentru a mari capacitatea de stocare a programului.

9. Limite variabile

La executarea unei comenzi care specifica miscarea dupa o axa pana la un punct tinta dincolo de limita variabila in sensul pozitiv, punctul tinta specificat este inlocuit cu limita variabila in sensul pozitiv.

Pentru comenzile care specifica miscarea dupa axa la un punct tinta dincolo de limita variabila in sensul negativ, miscarea dupa axa nu este executata iar o alarma se declanseaza.

10. Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C

10.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C.

Desi este posibil sa se prelucreze o piesa prin controlul axei C, distanta de deplasare a sculei in unitatea de timp (un minut) difera in concordanta cu diametrul de prelucrat pentru ca avansul este specificat in grade/min. Aceasta trebuie luat in considerare cand se face un program.

[Memo]

Pentru a coordona comanda de avans dupa axa C cu comanda dupa X sau Z, comanda de avans (F) trebuie calculata prin convertirea 3600 in 500 mm. Aceasta conversie trebuie facuta cand se da numai o comanda pentru axa C.

14

Exemplu:

Distanta de miscare dupa axa pentru canelura A: ……..ʌx50/4 = 39 mm Distanta de miscare dupa axa pentru canelura B: ……..ʌx200/4 = 156 mm

De aceea, daca aschierea este executata cu un avans de 100 mm/min, avansul (grade/min) axei C este calculat dupa cum urmeaza:

Dupa canelura A (grade/min)………100/39 x 90=230

Dupa canelura B (grade/min)………100/156 x 90 = 58

Convertiti unitatile de avans din "grade/min" in "mm/min"

Canelura A: (mm/min)….230/360 x 500 = 320 (F320)

Canelura B: (mm/min)…..58/360 x 500 = 80 (F80)

10.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z

Exemplu:

15

Coordonatele punctului A	Coordonatele punctului B
X=80	X=80
Z=100	Z=50
C=120	C=210

Cand se aschiaza din A in B cu o freza deget cu doi dinti in urmatoarele conditii, calculati avansul axei C asa cum e explicat mai jos:

Conditii de aschiere: Avansul pe dinte	0.05 mm
Viteza sculei M	400 min-1

Procedura:

1. Calculati distanta dintre A si B Desfasurata este aratata mai jos

Distanta L1, dupa circumferinta este:

Distanta L2, intre A si B este:

16

2. Calculati timpul de aschiere T, pe baza conditiilor de aschiere indicate mai sus

3.Computerul calculeaza distanta L3 dintre A si B in urmatorul fel.

Deplasarea dupa X = 50 mm

Deplasarea dupa axa C = (conversie 3600 = 500mm)

De aceea, distanta dintre A si B este calculata dupa cum urmeaza:

4.Viteza de avans este calculata aproximativ dupa cum urmeaza:

Specificati F67.5 in program

10.3 Aschierea cu controlul simultan al axei C si X

Exemplu:

17

Coordonatele punctului A	Coordonatele punctului B
X=80	X=40
Z=100	Z=100
C=120	C=210
Conditii de aschiere: Avansul pe dinte	0.05 mm
Viteza sculei M	400 min-1

Metoda

1. Calculati distanta dintre A si B

2. Calculati timpul de aschiere T, cu conditiile de aschiere de mai sus.

3. Computerul calculeaza distanta L3 dintre A si B in felul urmator.

Deplasarea dupa X = 40 mm

Deplasarea dupa C = 90 x =125 mm

(conversie 3600=500mm)

18

De aceea, distanta intre A si B este calculata mai jos:

4 Viteza de avans ce trebuie specificata in program este:

Specificati F117 in program.

10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor X, Z si C

Exemplu:

Coordonatele punctului A	Coordonatele punctului B
X=80	X=40
Z=50	Z=100
C=120	C=210

xLa prelucrarea unui canal pe un con asa cum e indicat mai sus, este necesar controlul axelor X, Z, si C. Viteza de avans de programat trebuie calculata in felul urmator.

Conditii de aschiere: Avansul pe dinte	0.05 mm
Viteza sculei M	400 min-1

19

1. Mai intai, considerati desfasurarea unui canal dupa axa C si axa X. In acest caz, calcularea vitezei de avans este posibila in acelasi fel ca in "Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X".

Deplasarea L2 dupa C si X este:

2. Calculati distanta dintre A si B cu L2 calculat la (1).

3. Calculati timpul de aschiere T pentru distanta L4:

4. Computerul calculeaza distanta L5 intre A si B in urmatorul fel.

Deplasarea dupa X = 40 mm

Deplasarea dupa axa Z = 50 mm

Deplasarea dupa C = 90 x =125 mm

(conversie 3600=500mm)

20

5. Viteza de avans ce trebuie specificata in program este aproximativ calculata dupa cum urmeaza:

Specificati F83.6 in program.

21

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE

1. Sistemele de coordonate

1.1 Sistemele de coordonate si valorile

Pentru a misca scula intr-o anumita pozitie, sistemul de referinta trebuie setat mai intai pentru a defini pozitia tinta, iar pozitia tinta este definita prin valorile pe coordonate. Exista trei tipuri de coordonate de sistem indicate mai jos. Un sistem de coordonate al programului este folosit pentru programare.

xSistemul de coordonate al traductorului de cod

xSistemul de coordonate al masinii

xSistemul de coordonate al programului

1.2 Sistemul de coordonate al traductorului de cod

Un traductor de cod este folosit pentru a detecta pozitia unei axe controlate numeric. Sistemul de coordonate al traductorului de cod este stabilit pe baza datelor de iesire ale traductorului de cod.

Iesirile de pozitie ale traductorului de cod nu sunt afisate pe ecran, iar acest sistem de coordonate poate fi ignorat in operarea de zi cu zi.

1.3 Sistemul de coordonate al masinii

Punctul de referinta al masinii este mentionat ca zero-ul masinii iar sistemul de coordonate care isi are originea in zero-ul masinii este denumit sistemul de coordonate al masinii. Zero-ul masinii este setat pentru fiecare masina folosind parametri de sistem si nu este necesar sa se schimbe reglarea dupa instalrea masinii.

Daca "O" este setat pentru decalajul fata de zero-ul traductorului de cod (parametrul de sistem), sistemul de coordonate al masinii este si al traductorului de cod.

1.4 Sistemul de coordonate al programului

Sistemul de coordonate folosit ca referinta pentru comenzile programului este denumit sistemul de coordonate al programului.

Pozitia originii sistemului de coordonate al programului variaza in conformitate cu felul pieselor ce urmeaza a fi masinate iar originea este setata in pozitia necesara prin setarea valorilor de decalaj fata de zero.

Sistemul de coordonate al programului folosit pentru masinarea unei piese este in acest fel definita prin originea setata.

Desi originea sistemului de coordonate a programului (zero-ul programului) poate fi setata in orice pozitie, de obicei este setata pe axa piesei, pentru axa X, si pe fata din capat din stanga, pentru axa Z.

22

Xd, Zd : Coordonatele in sistemul de coordonate al traductorului de cod

Xm, Zm: Coordonatele in sistemul de coordonate al masinii

Xp, Zp: Coordonatele in sistemul de coordonate al programului

X1, Z1: Valorile de decalaj dintre SCTC si SCM

X2, Z2: Valorile de decalaj dintre SCM si SCTC

2. Comenzile pentru coordonate

2.1 Axa controlata

xUrmatorul tabel listeaza adresele necesare pentru controlul axei.

	Adresa	Continut
	X	Axa controlata paralela la fata frontala a
		piesei
	Z	Axa controlata paralela cu axa
		longitudinala a piesei
Axa de rotatie	C	Axa de rotatie intr-un plan perpendicular
		pe axa Z

23

xO comanda folosita sa miste o axa consta din adresa axei, un sens de miscare, si un punct tinta.

Pentru desemnarea punctului tinta, doua metode diferite sunt la indemana: comenzi absolute si comenzi incrementale. Cu comenzile absolute, punctul tinta este specificat in coordonatele programului iar cu comenzile incrementale punctul tinta este definit prin distanta relativa de miscare fata de pozitia curenta.

Pentru detalii ale comenzilor absolute/incrementale, vezi "Comenzi absolute/incrementale"

xSistemul de coordonate de baza este un sistem ortogonal care este fixat fata de piesa.

Strung CN cu o singura sanie

avansul transversal ….axa X

Directiile de miscare a turelei

avansul longitudinal….axa Z

24

Strung CN cu doua sanii

avansul transversal ….axa X

Directiile de miscare a turelei

avansul longitudinal….axa Z

Sistemul de coordonate al axei C

(Vazut dinspre pinola)

Rotatia la dreapta este definita ca sens pozitiv de miscare dupa axa C si este comandata cu M15. M16 este folosita pentru a specifica miscarea in sens negativ.

25