Eset NOD32 ANTIVIRUS 4 User Manual [ro]

Ghid de utilizare

Microsoft® Windows® 7 /

Vista / XP / 2000 / 2003 / 2008

ESET NOD32 Antivirus a fost dezvoltat de ESET, spol. s r.o. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.eset.com. Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei documentaţii nu poate ﬁ reprodusă, stocată într-un sistem de recuperare sau

transmisă sub nicio formă sau prin niciun mijloc – electronic, mecanic, prin fotocopiere, înregistrare, scanare sau

de oricare alt fel – fără permisiunea scrisă a autorului. ESET, spol. s r.o. îşi rezervă dreptul de a modiﬁca orice software aplicaţie prezentat fără înştiinţare prealabilă.

Serviciu pentru clienţi internaţional: www.eset.eu/support Serviciu pentru clienţi din America de Nord: www.eset.com/support

REV.20090424-007

Cuprins

1. ESET NOD32 Antivirus 4 ..........................4

1.1 Ce este nou...................................................................4

1.2 Cerinţe de sistem .......................................................... 4

2. Instalarea ..............................................5

2.1 Instalare tipică .............................................................. 5

2.2 Instalare personalizată .................................................. 6

2.3 Utilizarea setărilor originale ........................................... 7

2.4 Introducerea numelui de utilizator şi a parolei .................. 7

2.5 Scanare computer la cerere ............................................ 8

3. Ghidul începătorului ...............................9

3.1 Prezentarea designului interfeţei pentru

utilizator – moduri ........................................................ 9

3.1.1 Veriﬁcarea funcţionării sistemului ...........................9

3.1.2 Ce este de făcut dacă programul nu

funcţionează corect ............................................. 10

3.2 Setarea actualizării ......................................................10

3.3 Setarea serverului proxy ...............................................10

3.4 Protecţia setărilor .........................................................11

4. Lucrul cu ESET NOD32 Antivirus ..............12

4.1 Protecţia antivirus şi antispyware .................................. 12

4.1.1 Protecţie în timp real sistem de ﬁşiere ....................12

4.1.1.1 Setarea controlului ...............................................12

4.1.1.1.1 Medii de scanat ....................................................12

4.1.1.1.2 Scanarea condiţionată (scanarea declanşată

de un eveniment) ..................................................12

4.1.1.1.3 Parametri suplimentari ThreatSense pentru

ﬁşiere nou create ..................................................12

4.1.1.1.4 Setările avansate ..................................................12

4.1.1.2 Nivelurile de curăţare ............................................12

4.1.1.3 Când trebuie modiﬁcată conﬁguraţia

protecţiei în timp real ...........................................13

4.1.1.4 Veriﬁcarea protecţiei în timp real ........................... 13

4.1.1.5 Ce este de făcut dacă protecţia în timp real nu .........

funcţionează ........................................................13

4.1.2 Protecţie client email ............................................13

4.1.2.1 Veriﬁcarea POP3 ...................................................13

4.1.2.1.1 Compatibilitate ....................................................14

4.1.2.2 Integrare cu clienţi de email ...................................14

4.1.2.2.1 Adăugarea mesajelor etichetă la un corp

de mesaj email ......................................................14

4.1.2.3 Eliminarea inﬁltrărilor ...........................................15

4.1.3 Protecţie pentru acces Web ...................................15

4.1.3.1 HTTP, HTTPS .........................................................15

4.1.3.1.1 Gestionarea adreselor ...........................................15

4.1.3.1.2 Browsere Web.......................................................15

4.1.4 Scanarea computerului .........................................16

4.1.4.1 Tipurile de scanare ................................................16

4.1.4.1.1 Scanarea standard ................................................16

4.1.4.1.2 Scanarea personalizată .........................................16

4.1.4.2 Ţinte de scanare ....................................................16

4.1.4.3 Proﬁlurile de scanare .............................................17

4.1.5 Filtrarea protocoalelor .......................................... 17

4.1.5.1 SSL ....................................................................... 17

4.1.5.1.1 Certiﬁcate de încredere .........................................18

4.1.5.1.2 Certiﬁcate excluse ................................................18

4.1.6 Setarea parametrilor pentru motorul ThreatSense .... 18

4.1.6.1 Setarea obiectelor .................................................18

4.1.6.2 Opţiuni: ...............................................................18

4.1.6.3 Curăţarea .............................................................19

4.1.6.4 Extensii ................................................................19

4.1.6.5 Limite ..................................................................19

4.1.6.6 Altele ...................................................................19

4.1.7 Se detectează o inﬁltrare ......................................20

4.2 Actualizarea programului ............................................ 20

4.2.1 Setarea actualizării ..............................................20

4.2.1.1 Proﬁlurile de actualizare ........................................ 21

4.2.1.2 Setarea actualizării avansate .................................21

4.2.1.2.1 Modul de actualizare ............................................. 21

4.2.1.2.2 Serverul proxy ...................................................... 22

4.2.1.2.3 Conectarea la LAN ............................................... 22

4.2.1.2.4 Crearea copiilor de actualizare – oglindă ............... 22

4.2.1.2.4.1 Actualizarea din oglindă ....................................... 23

4.2.1.2.4.2 Depanarea problemelor la actualizarea din oglindă ......24

4.2.2 Cum se creează sarcini de actualizare .................... 24

4.3 Planiﬁcatorul ...............................................................24

4.3.1 Scopul programării sarcinilor ................................ 24

4.3.2 Creare sarcini noi ................................................. 24

4.4 Carantina ....................................................................25

4.4.1 Plasarea ﬁşierelor în carantină .............................. 25

4.4.2 Restaurarea din Carantină ...................................25

4.4.3 Trimiterea ﬁşierului din Carantină ......................... 25

4.5 Fişiere log ................................................................... 26

4.5.1 Mentenanţa ﬁşierelor log ..................................... 26

4.6 Interfaţa pentru utilizator ............................................ 26

4.6.1 Alerte şi notiﬁcări ................................................ 27

4.7 ThreatSense.Net ..........................................................27

4.7.1 Fişierele suspecte ................................................. 28

4.7.2 Statistica ............................................................. 28

4.7.3 Trimiterea ........................................................... 29

4.8 Administrarea la distanţă ............................................ 29

4.9 Licenţa ....................................................................... 30

5. Utilizatorii avansaţi ...............................31

5.1 Setarea serverului proxy ............................................... 31

5.2 Importul/Exportul setărilor ........................................... 31

5.2.1 Exportul setărilor ..................................................31

5.2.2 Importul setărilor .................................................31

5.3 Linia de comandă ......................................................... 31

5.4 ESET SysInspector ........................................................32

5.4.1 Interfaţa pentru utilizator şi folosirea aplicaţiei ..... 32

5.4.1.1 Comenzile de program ......................................... 33

5.4.1.2 Navigarea în ESET SysInspector............................. 33

5.4.1.3 Compararea ........................................................ 34

5.4.1.4 SysInspector ca parte din ESET NOD32 Antivirus 4 .....34

5.5.1 Cerinţe minime ....................................................34

5.5.2 Cum se creează un CD de salvare .......................... 35

5.5.2.1 Directoare ........................................................... 35

5.5.2.2 ESET Antivirus...................................................... 35

5.5.2.3 Avansat ............................................................... 35

5.5.2.4 Dispozitiv USB de încărcare .................................. 35

5.5.2.5 Inscripţionare ...................................................... 35

5.5.3 Lucrul cu ESET SysRescue ..................................... 35

5.5.3.1 Utilizarea ESET SysRescue ....................................36

6. Glosar ................................................. 37

6.1 Tipuri de inﬁltrări ......................................................... 37

6.1.1 Viruşi .................................................................. 37

6.1.2 Viermi ................................................................. 37

6.1.3 Troieni ................................................................. 37

6.1.4 Rootkit-uri .......................................................... 37

6.1.5 Adware ............................................................... 37

6.1.6 Spyware .............................................................. 38

6.1.7 Aplicaţii potenţial periculoase ..............................38

6.1.8 Aplicaţii potenţial nedorite ................................... 38

1. ESET NOD32 Antivirus 4

ESET NOD32 Antivirus 4 este succesorul produsului premiat ESET NOD32 Antivirus 2.*. Produsul foloseşte viteza de scanare şi precizia ESET NOD32 Antivirus, care sunt asigurate de cea mai recentă versiune a motorului de scanare ThreatSense®.

Tehnicile avansate implementate sunt capabile să blocheze proactiv viruşi, spyware, troieni, viermi, adware şi rootkit-uri fără a încetini sistemul şi fără a vă deranja în timp ce lucraţi sau vă jucaţi pe computer.

1.1 Ce este nou

Experienţa îndelungată a experţilor noştri în domeniul dezvoltării este demonstrată de arhitectura complet nouă a programului ESET NOD32 Antivirus, care garantează detecţie maximă cu cerinţe minime de sistem.

Antivirus şi antispyware•

Acest modul se bazează pe centrul de scanare ThreatSense®, folosit pentru prima dată în sistemul-premiat NOD 32 Antivirus. Centrul ThreatSense® este optimizat şi îmbunătăţit cu noua arhitectură ESET NOD32 Antivirus.

Caracteristică Descriere

Curăţare îmbunătăţită

Sistemul antivirus curăţă şi şterge acum în mod inteligent majoritatea inﬁltrărilor detectate, fără a necesita intervenţia utilizatorului.

ESET SysInspector ESET SysInspector, o aplicaţie care

inspectează complet computerul, acum este integrată direct în ESET NOD32 Antivirus. În cazul în care contactaţi Serviciul nostru pentru clienţi utilizând opţiunea Ajutor şi suport > Solicitare de asistenţă de la serviciul pentru clienţi (recomandată), puteţi opta pentru includerea unui instantaneu al stării ESET SysInspector de pe computerul dvs.

Protecţie documente Caracteristica de protecţie a documentelor

serveşte la scanarea documentelor Microsoft Oce înainte de a ﬁ deschise, dar şi a ﬁşierelor descărcate automat de Internet Explorer, cum ar ﬁ elemente Microsoft ActiveX.

Apărarea Noua tehnologie Apărare protejează

componentele ESET NOD32 Antivirus împotriva încercărilor de dezactivare.

Interfaţa pentru utilizator

Interfaţa pentru utilizator poate acum să funcţioneze în modul non-graﬁc, care permite comenzile de la tastatură pentru ESET NOD32 Antivirus. Compatibilitatea sporită cu aplicaţia de citire de pe ecran permite persoanelor cu dizabilităţi de vedere un control mai eﬁcient asupra programului.

Mod Scanare în fundal

Fişiere de actualizare de dimensiuni mai mici

Protecţie pentru clienţii de email populari

O varietate de alte îmbunătăţiri minore

Altele•

Caracteristică Descriere

ESET SysRescue ESET SysRescue permite utilizatorilor

Scanarea computerului poate ﬁ lansată în fundal, fără a încetini performanţele sistemului.

Procesele de optimizare a centrului păstrează ﬁşierele de actualizări la dimensiuni mai mici decât în versiunea 2.7. De asemenea, a fost îmbunătăţită protecţia ﬁşierelor de actualizare împotriva deteriorărilor.

Acum este posibil să scanaţi mesajele de email primite nu numai în MS Outlook, dar şi în Outlook Express, Windows Mail, Windows Live Mail şi Mozilla Thunderbird.

– Accesul direct la sisteme de ﬁşiere, pentru

viteză şi rezultate ridicate. – Blocarea accesului la ﬁşierele infectate – Optimizare pentru Windows Security

Center, inclusiv pentru Vista.

să creeze un CD/DVD/USB de încărcare conţinând ESET NOD32 Antivirus, care se poate executa fără sistemul de operare. Cea mai bună utilizare a acestuia este la curăţarea sistemului de inﬁltrările greu de eliminat.

1.2 Cerinţe de sistem

Pentru funcţionarea fără probleme a programului ESET NOD32 Antivirus, sistemul dvs. trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe hardware şi software:

ESET NOD32 Antivirus:

Windows 2000, XP 400 MHz 32 de biţi / 64 de biţi (x86 / x64)

128 Memorie de sistem de 512 MO de RAM 130 MO de spaţiu disponibil Super VGA (800 × 600)

Windows 7, Vista 1 GHz 32 de biţi / 64 de biţi (x86 / x64)

512 Memorie de sistem de 512 MO de RAM 130 MO de spaţiu disponibil Super VGA (800 × 600)

ESET NOD32 Antivirus Business Edition:

Windows 2000, 2000 Server, XP, 2003 Server

Windows 7, Vista, Windows Server 2008

400 MHz 32 de biţi / 64 de biţi (x86 / x64) 128 Memorie de sistem de 512 MO de RAM 130 MO de spaţiu disponibil Super VGA (800 × 600)

1 GHz 32 de biţi / 64 de biţi (x86 / x64) 512 Memorie de sistem de 512 MO de RAM 130 MO de spaţiu disponibil Super VGA (800 × 600)

2. Instalarea

După achiziţionare, programul de instalare ESET NOD32 Antivirus se poate descărca de pe site-ul Web al ESET sub forma unui pachet .msi. Lansaţi programul de instalare şi expertul de instalare vă va ghida prin procesul de setare elementară. Există două tipuri de instalare disponibile, cu niveluri diferite de detalii de setare:

1. Instalare tipică

2. Instalare personalizată

2.1 Instalare tipică

Instalarea tipică este recomandată pentru utilizatori care doresc să instaleze ESET NOD32 Antivirus cu setările implicite. Setările implicite ale programului oferă nivelul maxim de protecţie; acest fapt este apreciat de utilizatorii care nu doresc să conﬁgureze setări detaliate.

ajută să vă asiguraţi că ESET este informată imediat şi în permanenţă despre inﬁltrări noi, pentru a-şi proteja rapid clienţii. Sistemul trimiterea de ameninţări noi către laboratoarele ESET pentru viruşi, în care acestea sunt analizate, procesate şi adăugate la bazele de semnături.

În mod implicit, caseta de selectare Enable ThreatSense.Net Early Warning System este selectată pentru a se activa această caracteristică. Faceţi clic pe Setare avansată... pentru a modiﬁca setări avansate pentru trimiterea de ﬁşiere suspecte.

Următorul pas al procesului de instalare îl reprezintă conﬁgurarea detectării aplicaţiilor potenţial nedorite. Aplicaţiile potenţial nedorite nu sunt în mod obligatoriu menite să ﬁe dăunătoare, dar ele pot adesea afecta în sens negativ comportamentul sistemului de operare.

permite

Primul pas (foarte important) îl reprezintă introducerea numelui de utilizator şi a parolei pentru actualizarea automată a programului. Aceasta joacă un rol important în oferirea unei protecţii constante sistemului.

Introduceţi numele dvs. De utilizator şi parola, adică datele de autentiﬁcare pe care le-aţi primit după achiziţionarea sau înregistrarea produsului, în câmpurile corespunzătoare. Dacă în momentul respectiv nu aveţi la îndemână numele dvs. de utilizator şi parola, selectaţi opţiunea Setează parametrii de actualizare mai târziu. Datele de autentiﬁcare pot ﬁ introduse oricând ulterior, direct din program.

Aceste aplicaţii sunt adesea împachetate cu alte programe şi poate ﬁ diﬁcilă observarea lor în timpul procesului de instalare. Deşi, de obicei, aceste aplicaţii aﬁşează o notiﬁcare în timpul instalării, ele pot ﬁ instalate cu uşurinţă fără permisiunea dvs.

Selectaţi opţiunea Activează detecţia aplicaţiilor potenţial nedorite pentru a permite detectarea acestui tip de ameninţare de către ESET NOD32 Antivirus (recomandat).

Ultimul pas în modul Instalare tipică îl reprezintă conﬁrmarea instalării făcând clic pe butonul Instalare.

Următorul pas al instalării îl reprezintă conﬁgurarea ThreatSense. Net Early Warning System. ThreatSense.Net Early Warning System vă

2.2 Instalare personalizată

Instalarea personalizată este concepută pentru utilizatori care au experienţă în setarea-amănunţită a programelor şi care doresc să modiﬁce setări avansate în timpul instalării.

Primul pas îl reprezintă selectarea locaţiei de instalare. În mod implicit, programul se instalează în C:\Fişiere program\ESET\ESET NOD32 Antivirus\. Faceţi clic pe Răsfoieşte… pentru a schimba locaţia (nerecomandat).

Dacă utilizaţi un server proxy, acesta trebuie conﬁgurat corect pentru funcţionarea corespunzătoare a actualizărilor de semnături. Dacă nu ştiţi dacă folosiţi un server proxy pentru a vă conecta la Internet, lăsaţi setarea implicită Nu sunt sigur dacă conexiunea mea Internet

foloseşte un server proxy. Foloseşte aceleaşi setări ca Internet Explorer şi faceţi clic pe Următorul. Dacă nu utilizaţi un server proxy,

selectaţi opţiunea corespunzătoare.

Apoi introduceţi numele dvs. de utilizator şi parola. Acest pas coincide cu cel din Instalare tipică (vezi pagina 5).

După ce introduceţi numele dvs. de utilizator şi parola, faceţi clic pe Următorul pentru a conﬁgura conexiunea dvs. Internet.

Pentru a conﬁgura setările pentru serverul dvs. proxy, selectaţi Folosesc un server proxy şi faceţi clic pe Următorul. Introduceţi adresa IP sau adresa URL a serverului dvs. proxy în câmpul Adresă. În câmpul Port, speciﬁcaţi portul prin care serverul proxy acceptă conexiunile (în mod implicit, acesta este 3128). În eventualitatea în care serverul proxy necesită autentiﬁcare, trebuie introduse un nume de utilizator şi o parolă valide, pentru a obţine acces la serverul proxy. De asemenea, setările serverului pot ﬁ copiate din Internet Explorer, dacă se doreşte. Pentru a proceda astfel, faceţi clic pe Aplicare şi conﬁrmaţi selecţia.

Faceţi clic pe Următorul pentru a trece la fereastra Conﬁgurare setări actualizare automată. Acest pas vă permite să desemnaţi modul în care vor ﬁ tratate actualizările automate ale componentelor programului pe sistemul dvs. Faceţi clic pe Modiﬁcare... pentru a accesa setările avansate.

Dacă nu doriţi să ﬁe actualizate componentele programului, selectaţi Nu actualiza niciodată componentele programului. Activarea opţiunii Întreabă înainte de a descărca componentele programului determină aﬁşarea unei ferestre de conﬁrmare înainte de descărcarea componentelor de program. Pentru a activa upgrade-ul automat pentru componentele programului fără a mai ﬁ solicitat în acest sens, selectaţi opţiunea Efectuează actualizarea componentelor de program dacă un upgrade este disponibil.

Următorul pas al instalării este introducerea unei parole pentru protejarea parametrilor programului. Alegeţi o parolă cu care doriţi să protejaţi programul. Tastaţi din nou parola pentru conﬁrmare.

Paşii Conﬁgurarea ThreatSense.Net Early Warning System şi Detectarea aplicaţiilor potenţial nedorite coincid cu cei pentru Instalarea tipică şi nu sunt aﬁşaţi aici (vezi pagina 5).

În ultimul pas se aﬁşează o fereastră în care vi se solicită acordul pentru instalare.

2.3 Utilizarea setărilor originale

Dacă instalaţi din nou ESET NOD32 Antivirus, se aﬁşează opţiunea Foloseşte setările curente. Selectaţi această opţiune pentru a transfera parametrii de setare din instalarea originală în cea nouă.

NOTĂ: De obicei, după efectuarea unui upgrade pentru componentele programului, este necesară o repornire. Setarea recomandată este:

Dacă este necesar, reporneşte computerul fără notiﬁcare.

2.4 Introducerea numelui de utilizator şi a parolei

Pentru o funcţionalitate optimă, este important ca programul să ﬁe actualizat automat. Acest lucru este posibil numai dacă în setarea de actualizare sunt introduse numele de utilizator şi parola corecte.

Dacă nu aţi introdus numele dvs. de utilizator şi parola în timpul instalării, puteţi face acum acest lucru. În fereastra principală a programului, faceţi clic pe Actualizare şi apoi pe Setare nume utilizator şi parolă... Introduceţi datele primite împreună cu licenţa de produs în fereastra Detalii licenţă.

2.5 Scanare computer la cerere

După instalarea ESET NOD32 Antivirus, trebuie efectuată o scanare a computerului pentru detectarea prezenţei codului malware. Pentru a lansa rapid o scanare, selectaţi Scanare computer în meniul principal şi apoi Scanare standard în fereastra principală a programului. Pentru mai multe informaţii despre caracteristica de scanare a computerului, consultaţi capitolul „Scanarea computerului”.

3. Ghidul începătorului

Acest capitol oferă o prezentare generală iniţială a programului ESET NOD32 Antivirus şi a setărilor de bază ale acestuia.

3.1 Prezentarea designului interfeţei pentru utilizator – moduri

Fereastra principală a ESET NOD32 Antivirus este împărţită în două secţiuni principale. Coloana din stânga oferă acces la meniul principal prietenos. Fereastra principală a programului din dreapta serveşte în primul rând la aﬁşarea informaţiilor corespunzătoare opţiunii selectate în meniul principal.

În continuare sunt descrise butoanele din meniul principal din partea stângă:

Stare protecţie – într-o formă prietenoasă, acesta oferă informaţii despre starea protecţiei ESET NOD32 Antivirus. Dacă este activat modul Avansat, se aﬁşează starea tuturor modulelor de protecţie. Faceţi clic pe un modul pentru a-i vizualiza starea curentă.

Scanare computer – această secţiune permite utilizatorului să conﬁgureze şi să lanseze scanarea computerului la cerere.

Actualizare – selectaţi această opţiune pentru a accesa modulul de actualizare care gestionează actualizările bazei de date de semnături.

Setare – selectaţi această opţiune pentru a regla nivelul de securitate a computerului. Dacă este activat modul Avansat, se aﬁşează submeniurile modulului Protecţie antivirus şi antispyware.

Instrumente – această opţiune este disponibilă numai în modul Avansat. Asigură acces la Fişierele log, la Carantină şi la Planiﬁcator.

Ajutor şi suport – selectaţi această opţiune pentru a accesa ﬁşiere de ajutor, Baza de cunoştinţe ESET, site-ul Web ESET şi o solicitare de asistenţă de la serviciul pentru clienţi.

Interfaţa pentru utilizator ESET NOD32 Antivirus permite utilizatorilor să comute între modurile Standard şi Avansat. Pentru a comuta între moduri, accesaţi legătura Aﬁşare amplasată în colţul din stânga-jos al ecranului principal al ESET NOD32 Antivirus. Faceţi clic pe acest buton pentru a selecta modul de aﬁşare dorit.

Modul Standard oferă acces la caracteristici necesare pentru operaţiile obişnuite. Acesta nu aﬁşează nicio opţiune avansată.

Dacă se comută la modul Avansat, la meniul principal se adaugă opţiunea Instrumente. Opţiunea Instrumente permite utilizatorului să acceseze Planiﬁcatorul şi Carantina sau să vizualizeze Fişierele log ale ESET NOD32 Antivirus.

NOTĂ: Toate instrucţiunile prezentate în continuare în acest ghid se referă la modul Avansat.

3.1.1 Veriﬁcarea funcţionării sistemului

Pentru a vizualiza Stare protecţie, faceţi clic pe această opţiune din partea de sus a meniului principal. Submeniul Antivirus şi antispyware va apărea imediat dedesubt, iar în fereastra principală a programului se va aﬁşa un rezumat al stării funcţionării ESET NOD32 Antivirus. Dacă faceţi clic pe Antivirus şi antispyware, în fereastra principală a programului se va aﬁşa starea ﬁecărui modul de protecţie

Dacă modulele activate funcţionează corespunzător, acestora li se atribuie câte o bifă verde. În caz contrar, se aﬁşează un semn de exclamare roşu sau o pictogramă de notiﬁcare portocalie şi sunt prezentate informaţii suplimentare despre modul în partea de sus a ferestrei. De asemenea, se aﬁşează o soluţie sugerată pentru repararea modulului. Pentru a schimba starea modulelor individuale, faceţi clic pe Setare în meniul principal şi apoi pe modulul dorit.

3.1.2 Ce este de făcut dacă programul nu funcţionează corect

Dacă ESET NOD32 Antivirus detectează o problemă în oricare dintre modulele sale de protecţie, aceasta este raportată în fereastra Stare protecţie. De asemenea, în acest ecran este oferită o posibilă soluţie la problemă.

Fereastra Setare avansată (pentru a o accesa, apăsaţi pe F5) conţine alte opţiuni detaliate pentru actualizare. Serverul de actualizare: meniul vertical trebuie setat la Alegere automată. Pentru a conﬁgura opţiuni de actualizare avansate precum modul de actualizare, accesul la serverul proxy, accesarea actualizărilor pe un server local şi crearea de copii ale semnăturilor (ESET NOD32 Antivirus Business Edition), faceţi clic pe butonul Setare.

Dacă nu este posibilă rezolvarea unei probleme folosind lista de probleme şi soluţii cunoscute aﬁşată, faceţi clic pe Ajutor şi suport pentru a accesa ﬁşierele de ajutor sau căutaţi în Baza de cunoştinţe. Dacă, în continuare, nu se poate găsi o soluţie, puteţi trimite o solicitare de asistenţă la Serviciul pentru clienţi ESET. Pe baza acestui feedback, specialiştii noştri pot răspunde prompt la întrebările dvs. şi vă pot acorda sfaturi utile în legătură cu problema.

3.2 Setarea actualizării

Actualizarea bazei de semnături şi actualizarea componentelor programului sunt aspecte importante în oferirea protecţiei complete împotriva codului malware. Acordaţi atenţie specială conﬁgurării şi funcţionării acestora. Din meniul principal, selectaţi Actualizare şi apoi faceţi clic pe Actualizare bază de semnături în fereastra principală a programului pentru a veriﬁca instantaneu disponibilitatea unei actualizări mai recente a bazei de date. Setare nume utilizator şi parolă... aﬁşează o casetă de dialog în care trebuie introduse numele de utilizator şi parola primite în momentul achiziţionării.

Dacă numele de utilizator şi parola au fost introduse în timpul instalării ESET NOD32 Antivirus, nu vi se va solicita introducerea acestora în acest moment.

3.3 Setarea serverului proxy

Dacă utilizaţi un server proxy pentru a media conexiunea la Internet pe un sistem utilizând ESET NOD32 Antivirus, acesta trebuie speciﬁcat în Setare avansată (F5). Pentru a accesa fereastra de conﬁgurare Server proxy, faceţi clic pe Diverse > Server proxy în arborele de setare avansată. Selectaţi caseta de selectare Foloseşte server proxy şi introduceţi adresa IP şi portul serverului proxy, împreună cu datele de autentiﬁcare pentru acesta.

Dacă aceste informaţii nu sunt disponibile, puteţi încerca să detectaţi automat setările de server proxy pentru ESET NOD32 Antivirus făcând clic pe butonul Detectează server proxy.

NOTĂ: Este posibil ca opţiunile pentru serverul proxy să difere în funcţie de proﬁlul de actualizare. În acest caz, conﬁguraţi serverul proxy în Setare actualizare avansată.

3.4 Protecţia setărilor

Setările ESET NOD32 Antivirus pot ﬁ foarte importante din punctul de vedere al politicii de siguranţă a organizaţiei dvs. Modiﬁcările neautorizate pot periclita stabilitatea şi protecţia sistemului dvs. Pentru a proteja prin parolă parametrii de setare, deschideţi meniul principal şi faceţi clic pe Setare > Intrare în tot arborele de setare avansată... > Interfaţă utilizator > Protecţie setări şi faceţi clic pe butonul Introduceţi parola.

Introduceţi o parolă, conﬁrmaţi-o introducând-o din nou şi faceţi clic pe OK. Parola va ﬁ necesară pentru oricare modiﬁcări ulterioare ale setărilor ESET NOD32 Antivirus.

4. Lucrul cu ESET NOD32 Antivirus

4.1 Protecţia antivirus şi antispyware

Protecţia antivirus vă protejează împotriva atacurilor dăunătoare asupra sistemului prin controlarea ﬁşierelor, mesajelor de email şi comunicării Internet. Dacă se detectează o ameninţare cu cod malware, modulul Antivirus o poate elimina mai întâi prin blocarea ei şi apoi prin curăţarea, ştergerea sau mutarea sa în carantină.

4.1.1 Protecţie în timp real sistem de ﬁşiere

Protecţia în timp real pentru sistemul de ﬁşiere controlează toate evenimentele din sistem legate de antivirus. Sunt scanate pentru cod malware toate ﬁşierele în momentul în care ele sunt deschise, create sau rulate pe computer. Protecţia în timp real pentru sistemul de ﬁşiere este lansată la pornirea sistemului.

4.1.1.1 Setarea controlului

Protecţia în timp real a sistemului de ﬁşiere veriﬁcă toate tipurile de medii, iar controlul este declanşat de diferite evenimente. Controlul utilizează metodele de detecţie ale tehnologiei ThreatSense (aşa cum se descrie în Setarea parametrilor pentru motorul ThreatSense). Comportamentul controlului poate varia pentru ﬁşierele nou-create şi pentru cele existente. Se poate aplica un nivel mai avansat de control pentru ﬁşierele nou-create.

4.1.1.1.3 Parametri suplimentari ThreatSense pentru ﬁşiere nou create

Probabilitatea de infectare este semniﬁcativ mai mare la ﬁşierele nou-create sau modiﬁcate decât la cele existente. Din acest motiv programul veriﬁcă aceste ﬁşiere cu parametri de scanare suplimentari. Pe lângă metodele comune de scanare pe bază de-semnături, se utilizează euristică avansată, ce îmbunătăţeşte semniﬁcativ ratele de detecţie. Pe lângă ﬁşierele nou-create, scanarea este efectuată şi pentru ﬁşierele arhivate (SFX) şi pachetele de rutină (ﬁşiere executabile comprimate intern). În mod implicit, arhivele se scanează până la al 10-lea nivel de imbricare şi se scanează indiferent de dimensiunea lor efectivă. Debifaţi opţiunea Setări implicite de scanare arhivă pentru a modiﬁca setările de scanare a arhivei.

4.1.1.1.4 Setările avansate

Pentru a furniza o amprentă minimă asupra sistemului la utilizarea protecţiei în timp real, ﬁşierele care au fost deja scanate nu sunt scanate în mod repetat (decât dacă au fost modiﬁcate). Fişierele sunt scanate din nou imediat după ﬁecare actualizare a bazei de semnături. Acest comportament se conﬁgurează utilizând opţiunea Scanare optimizată. Dacă aceasta este dezactivată, sunt scanate toate ﬁşierele de ﬁecare dată când sunt accesate.

În mod implicit, protecţia în timp real este lansată în momentul pornirii sistemului de operare, furnizând scanare neîntreruptă. În cazuri deosebite (de exemplu, dacă există un conﬂict cu alt scanner în timp real), protecţia în timp real poate ﬁ terminată prin dezactivarea opţiunii Pornire automată protecţie în timp‑real sistem de ﬁşiere.

4.1.1.1.1 Medii de scanat

În mod implicit, sunt scanate toate tipurile de medii pentru ameninţări potenţiale.

Unităţi locale – controlează toate unităţile de disc locale Medii amovibile – dischete, dispozitive de stocare USB etc. Unităţi de reţea – scanează toate unităţile mapate

Vă recomandăm să păstraţi setările implicite şi să nu le modiﬁcaţi decât în cazuri speciﬁce, cum ar ﬁ atunci când scanarea anumitor medii încetineşte semniﬁcativ transferurile de date.

4.1.1.1.2 Scanarea condiţionată (scanarea declanşată de un eveniment)

În mod implicit, toate ﬁşierele sunt scanate la deschidere, executare sau creare. Vă recomandăm să păstraţi setările implicite, deoarece acestea oferă nivelul maxim de protecţie în timp real pentru computerul dvs.

În mod implicit, euristica avansată nu se utilizează la executarea ﬁşierelor. Totuşi, în unele cazuri este posibil să doriţi activarea acestei opţiuni (bifând opţiunea Euristică avansată la executarea ﬁşierului). Reţineţi că euristica avansată poate încetini executarea unor programe din cauza cerinţelor de sistem mai mari

4.1.1.2 Nivelurile de curăţare

Protecţia în timp real are trei niveluri de curăţare (pentru accesare, faceţi clic pe butonul Setare... în secţiunea Protecţie în timp real sistem de ﬁşiere şi apoi faceţi clic pe ramiﬁcaţia Curăţare).

Primul nivel aﬁşează o fereastră de alertă cu opţiuni disponibile • pentru ﬁecare inﬁltrare găsită. Utilizatorul trebuie să aleagă o acţiune pentru ﬁecare inﬁltrare în parte. Acest nivel este conceput pentru utilizatorii mai avansaţi care ştiu cum să procedeze pentru ﬁecare tip de inﬁltrare.

Nivelul mediu alege şi efectuează automat o acţiune predeﬁnită • (în funcţie de tipul de inﬁltrare). Detectarea şi ştergerea unui ﬁşier infectat este semnalată printr-un mesaj de informare localizat în colţul din dreapta-jos al ecranului. Totuşi, nu se efectuează automat o acţiune dacă inﬁltrarea este localizată într-o arhivă care conţine şi ﬁşiere curate şi acţiunea nu se efectuează la obiectele pentru care nu există o acţiune predeﬁnită.

Nivelul trei este cel mai „agresiv” – sunt curăţate toate obiectele • infectate. Deoarece acest nivel poate duce la pierderea de ﬁşiere valide, vă recomandăm să-l utilizaţi numai în situaţii speciﬁce.

Opţiunea Acces dischetă oferă control pentru sectorul de încărcare al dischetei la accesarea acestei unităţi. Opţiunea Închidere computer oferă control pentru sectoarele de încărcare ale hard diskului în timpul închiderii computerului. Deşi viruşii de încărcare sunt rari astăzi, vă recomandăm să lăsaţi aceste opţiuni activate, deoarece încă mai există posibilitatea infectării cu un virus de încărcare de la alte surse.

4.1.1.3 Când trebuie modiﬁcată conﬁguraţia protecţiei în timp real

Protecţia în timp real este componenta cea mai importantă pentru menţinerea unui sistem sigur. Prin urmare, ﬁţi atent atunci când modiﬁcaţi parametrii acesteia. Vă recomandăm să modiﬁcaţi parametrii acesteia numai în anumite cazuri. De exemplu, dacă există un conﬂict cu o anumită aplicaţie sau cu scannerul în timp real al unui alt program antivirus.

După instalarea ESET NOD32 Antivirus, toate setările sunt optimizate pentru a oferi pentru utilizatori nivelul maxim de securitate de sistem. Pentru a restaura setările implicite, faceţi clic pe butonul Implicit amplasat în partea din dreapta-jos a ferestrei Protecţie în timp real

sistem de ﬁşiere (Setare avansată > Antivirus şi antispyware > Protecţie în timp real sistem de ﬁşiere).

4.1.1.4 Veriﬁcarea protecţiei în timp real

Pentru a veriﬁca dacă protecţia în timp real funcţionează şi detectează viruşi, utilizaţi un ﬁşier test de la eicar.com. Acest ﬁşier test este un ﬁşier special inofensiv, detectabil de către toate programele antivirus. Fişierul a fost creat de compania EICAR (Institutul European de Cercetare Antivirus) pentru a testa funcţionalitatea programelor antivirus. Fişierul eicar.com este disponibil pentru descărcare la adresa

http://www.eicar.org/download/eicar.com

4.1.1.5 Ce este de făcut dacă protecţia în timp real nu funcţionează

În următorul capitol descriem situaţiile problematice care pot să apară la utilizarea protecţiei în timp real şi modul de depanare a acestora.

Protecţia în timp real este dezactivată

Dacă protecţia în timp real este dezactivată din neatenţie de utilizator, ea trebuie reactivată. Pentru a reactiva protecţia în timp real, navigaţi la Setare > Antivirus şi antispyware şi faceţi clic pe Activare în secţiunea Protecţie în timp real sistem de ﬁşiere a ferestrei programului principal.

Dacă protecţia în timp real nu este iniţiată la pornirea sistemului, acest lucru se datorează probabil dezactivării opţiunii Pornire automată protecţie în timp‑real sistem de ﬁşiere. Pentru a activa această opţiune, navigaţi la Setare avansată (F5) şi faceţi clic pe Protecţie în timp‑real sistem de ﬁşiere în arborele de setare avansată. În secţiunea Setare avansată din partea de jos a ferestrei, asiguraţi-vă că este bifată caseta de selectarePornire automată

protecţie în timp‑real sistem de ﬁşiere.

Protecţia în timp real nu detectează şi nu curăţă inﬁltrările

Asiguraţi-vă că pe computer nu mai sunt instalate alte programe antivirus. Dacă sunt activate simultan două scuturi de protecţie antivirus, acestea pot intra în conﬂict. Vă recomandăm să dezinstalaţi orice alt program antivirus de pe sistemul dvs.

Protecţia în timp real nu porneşte

Dacă protecţia în timp real nu s-a iniţiat la pornirea sistemului (iar opţiunea Pornire automată protecţie în timp‑real sistem de ﬁşiere este activată), aceasta se poate datora conﬂictelor cu alte programe. În acest caz contactaţi specialiştii de la Serviciul pentru clienţi al ESET.

4.1.2 Protecţie client email

Protecţia email oferă controlul asupra comunicării prin mesaje email primite prin protocolul POP3. Utilizând programul insert pentru Microsoft Outlook, ESET NOD32 Antivirus oferă controlul asupra tuturor comunicărilor din clientul de email (POP3, MAPI, IMAP, HTTP). La examinarea mesajelor la intrare, programul utilizează toate metodele de scanare avansată oferite de motorul de scanare ThreatSense. Acest lucru înseamnă că detectarea programelor dăunătoare are loc chiar înainte de a ﬁ comparate cu baza de semnături. Scanarea comunicărilor prin protocolul POP3 se face independent de clientul de email folosit.

4.1.2.1 Veriﬁcarea POP3

Protocolul POP3 este cel mai răspândit protocol utilizat pentru a primi comunicări prin email într-o aplicaţie de client email. ESET NOD32 Antivirus oferă protecţie pentru acest protocol, indiferent de clientul de email utilizat.

Modulul care oferă acest control este iniţiat automat în momentul pornirii sistemului de operare şi este apoi activ în memorie. Pentru ca modulul să funcţioneze corect, asiguraţi-vă că acesta este activat – veriﬁcarea POP3 se efectuează automat, fără a necesita reconﬁgurarea clientului de email. În mod implicit, sunt scanate toate comunicările prin portul 110, dar se mai pot adăuga şi alte porturi de comunicare, dacă este necesar. Numerele de porturi trebuie separate prin virgulă.

Comunicarea criptată nu este controlată.

4.1.2.1.1 Compatibilitate

La anumite programe de email puteţi întâlni probleme la ﬁltrarea POP3 (de ex. dacă primiţi mesaje printr-o conexiune Internet lentă, pot apărea temporizări din cauza veriﬁcării). În acest caz încercaţi să modiﬁcaţi modul în care se efectuează controlul. Micşorarea nivelului de control poate îmbunătăţi viteza procesului de curăţare. Pentru a regla nivelul de control al ﬁltrării POP3, navigaţi la Antivirus şi antispyware > Protecţie email > POP3 > Compatibilitate.

Dacă este activată opţiunea Eﬁcienţă maximă, inﬁltrările sunt eliminate din mesajele infectate şi informaţiile despre inﬁltrare sunt introduse înainte de subiectul original al mesajului email (trebuie activate opţiunile Ştergere sau Curăţare sau trebuie activat nivelul de scurăţare maxim sau mediu)

4.1.2.2 Integrare cu clienţi de email

Integrarea ESET NOD32 Antivirus cu clienţi de email sporeşte nivelul protecţiei active împotriva codului malware din mesajele de email. Dacă clientul dvs. de email este acceptat, această integrare se poate activa în ESET NOD32 Antivirus. Dacă integrarea este activată, bara de instrumente ESET NOD32 Antivirus este introdusă direct în clientul de email, permiţând o protecţie mai eﬁcientă a comunicării prin email. Setările de integrare sunt disponibile în secţiunea Setare > Intrare

în tot arborele de setare avansată… > Diverse > Integrare client email. Această fereastră de dialog vă permite să activaţi integrarea cu

clienţii de email acceptaţi. Clienţii de email acceptaţi în prezent sunt Microsoft Outlook, Outlook Express, Windows Mail, Windows Live Mail şi Mozilla Thunderbird.

Selectaţi opţiunea Dezactivare veriﬁcare la modiﬁcare conţinut inbox dacă sistemului vă este încetinit atunci când lucraţi cu clientul de email. O astfel de situaţie poate să apară la descărcarea mesajelor de email de pe Kerio Outlook Connector Store

Protecţia email se porneşte prin activarea casetei de selectare

Activează protecţia email din ramiﬁcaţia Setare avansată (F5) > Antivirus şi antispyware > Protecţie email.

Compatibilitatea medie modiﬁcă modul în care sunt primite

mesajele. Mesajele sunt trimise către clientul de email în mod gradat – după ce s-a transferat şi ultima parte a mesajului, acesta va ﬁ scanat pentru inﬁltrări. Totuşi, riscul de infectare creşte la acest nivel de control. Nivelul de curăţare şi gestionare a mesajelor etichetă (alerte de notiﬁcări care sunt adăugate la linia de subiect şi la corpul mesajelor email) este identic cu setarea pentru eﬁcienţă maximă.

La nivelul Compatibilitate maximă, utilizatorul este avertizat printr-o fereastră de alertă care raportează primirea unui mesaj infectat. În linia de subiect sau în corpul mesajului pentru mesajele livrate nu sunt adăugate informaţii despre ﬁşierele infectate, iar inﬁltrările nu sunt eliminate automat. Ştergerea inﬁltrărilor trebuie efectuată de către utilizator, din clientul de email.

4.1.2.2.1 Adăugarea mesajelor etichetă la un corp de mesaj email

Fiecare email controlat de ESET NOD32 Antivirus poate ﬁ marcat prin adăugarea unui mesaj etichetă la subiectul sau la corpul mesajului email. Această caracteristică sporeşte nivelul de credibilitate pentru destinatar şi, dacă se detectează o inﬁltrare, aceasta oferă informaţii valoroase despre nivelul de ameninţare al mesajului de email/ expeditorului respectiv.

Opţiunile pentru această funcţionalitate sunt disponibile în secţiunea Setare avansată > Protecţie antivirus > Protecţie email. Programul prezintă două opţiuni: Adaugă mesaje etichetă la mesajele email primite şi citite şi Adaugă mesaje etichetă la mesaje email trimise. De asemenea, utilizatorul are posibilitatea să decidă dacă mesajele etichetă trebuie adăugate la toate mesajele de email, numai la cele infectate sau la niciunul.

În plus, ESET NOD32 Antivirus permite utilizatorului să adauge mesaje la subiectul original al mesajelor infectate. Pentru a activa adăugarea la subiect, selectaţi opţiunile Adaugă notă la subiectul mesajelor

email infectate primite şi citite şi Adaugă notă la subiectul mesajelor email infectate trimise.

Conţinutul notiﬁcărilor poate ﬁ modiﬁcat în câmpul Şablon adăugat la subiectul mesajelor email infectate. Modiﬁcările menţionate mai sus pot ajuta la automatizarea procesului de ﬁltrare a mesajelor email infectate, deoarece vă permite să ﬁltraţi mesajele email cu un anumit subiect (presupunând că această opţiune este acceptată de clientul dvs. de email) într-un director separat.

4.1.2.3 Eliminarea inﬁltrărilor

Dacă se primeşte un mesaj de email infectat, este aﬁşată o fereastră de alertă. Fereastra de alertă prezintă numele expeditorului, mesajul email şi numele inﬁltrării. În partea de jos a ferestrei sunt disponibile următoarele opţiuni pentru obiectul detectat: Curăţare, Ştergere şi

Păstrare. Pentru majoritatea cazurilor, vă recomandăm să selectaţi Curăţare sau Ştergere. În situaţii deosebite, când doriţi să primiţi ﬁşierul infectat, selectaţi Păstrare. Dacă este activat modul Curăţare strictă, se aﬁşează o fereastră de informare fără opţiuni disponibile

pentru obiectele infectate.

4.1.3 Protecţie pentru acces Web

Conectivitatea Internet este o caracteristică standard a unui computer personal. Din păcate, aceasta a devenit, de asemenea, mijlocul principal de transferare a codului malware. Din această cauză, este esenţial să acordaţi o atenţie deosebită protecţiei pentru accesul Web. Recomandăm cu insistenţă ca opţiunea Activează protecţie

acces Web să ﬁe activată. Această opţiune este amplasată în Setare avansată (F5) > Antivirus şi antispyware > Protecţie acces Web.

4.1.3.1.1 Gestionarea adreselor

Această secţiune vă permite să speciﬁcaţi adresele HTTP care vor ﬁ blocate, permise sau excluse la veriﬁcare.

Butoanele Adăugare, Modiﬁcare, Eliminare şi Exportare se utilizează pentru a gestiona listele de adrese. Site-urile Web din lista de adrese blocate nu vor ﬁ accesibile. Site-urile Web din lista de adrese excluse se accesează fără a ﬁ scanate împotriva codului malware. Dacă activaţi Permite accesul numai la adresele HTTP din lista de adrese permise, vor ﬁ accesibile numai adresele existente în lista de adrese permise, în timp ce toate celelalte adrese HTTP vor ﬁ blocate.

4.1.3.1 HTTP, HTTPS

Protecţia accesului la Web funcţionează prin monitorizarea comunicării dintre browserele de Internet şi serverele la distanţă şi este conformă cu regulile HTTP (Hypertext Transfer Protocol) şi HTTPS (comunicare criptată). În mod implicit, ESET NOD32 Antivirus este conﬁgurat să folosească standardele majorităţii browserelor Internet. Totuşi, opţiunile de setare pentru scanarea HTTP pot ﬁ modiﬁcate în Protecţie acces Web > HTTP, HTTPS. În fereastra principală de ﬁltrare HTTP, puteţi selecta sau deselecta opţiunea Activare veriﬁcare HTTP. De asemenea, puteţi deﬁni numerele de port utilizate pentru comunicarea HTTP. În mod implicit, sunt predeﬁnite numerele de porturi 80, 8080 şi 3128. Veriﬁcarea HTTPS se poate efectua în următoarele moduri:

Nu utiliza veriﬁcarea protocolului HTTPS comunicarea criptată nu se va veriﬁca

Utilizează veriﬁcarea protocolului HTTPS pentru porturile selectate veriﬁcarea HTTPS se efectuează numai pentru porturile deﬁnite în Porturi utilizate de protocolul HTTPSs

Utilizează veriﬁcarea protocolului HTTPS pentru aplicaţii marcate ca browsere de Internet care utilizează porturile selectate

se veriﬁcă numai aplicaţiile speciﬁcate în secţiunea pentru browsere şi care utilizează porturi deﬁnite în Porturi utilizate de protocolul HTTPS

În toate listele, se pot utiliza simbolurile speciale * (asterisc) şi ? (semn de întrebare). Asteriscul înlocuieşte orice şir de caractere, iar semnul de întrebare înlocuieşte orice simbol. Se va acorda o atenţie specială la speciﬁcarea adreselor excluse, deoarece lista trebuie să conţină numai adresele de încredere şi sigure. În mod similar, este necesar să vă asiguraţi că simbolurile * şi ? sunt utilizate corect în listă. Pentru a activa o listă, selectaţi opţiunea Listă activă. Dacă doriţi să primiţi o notiﬁcare la introducerea unei adrese din lista curentă, selectaţi

Notiﬁcă la aplicarea unei adrese din listă.

4.1.3.1.2 Browsere Web

ESET NOD32 Antivirus conţine şi caracteristica Browsere Web, care permite utilizatorului să deﬁnească dacă aplicaţia dată este sau nu este un browser. Dacă o aplicaţie este marcată ca browser de către utilizator, întreaga comunicaţie de la această aplicaţie este monitorizată, indiferent de numerele de porturi implicate în comunicare.

Caracteristica Browsere Web este complementară celei de veriﬁcare HTTP, deoarece veriﬁcarea HTTP are loc numai pentru porturi

predeﬁnite. Totuşi, multe servicii Internet utilizează modiﬁcarea dinamică sau numere de porturi necunoscute. Ţinând cont de acest lucru, caracteristica Browser Web poate stabili controlul comunicărilor prin porturi indiferent de parametrii de conectare.

4.1.4.1 Tipurile de scanare

Sunt disponibile două tipuri. Scanare standard scanează rapid sistemul, fără a necesita conﬁgurarea suplimentară a parametrilor de scanare. Scanare personalizată… permite utilizatorului să selecteze oricare din proﬁlurile de scanare predeﬁnite, dar şi să aleagă obiecte de scanare din structura arbore.

Lista de aplicaţii marcate ca browsere se poate accesa direct din submeniul Browsere Web al ramiﬁcaţiei HTTP. Această secţiune mai conţine submeniul Mod Activ, ce deﬁneşte modul de veriﬁcare pentru browserele Internet. Modul Activ este util deoarece examinează datele transferate ca întreg. Dacă nu este activat, comunicarea aplicaţiilor este monitorizată gradat, în loturi. Acest lucru diminuează eﬁcienţa procesului de veriﬁcare a datelor, dar oferă o compatibilitate sporită pentru aplicaţiile listate. Dacă nu apar probleme la utilizarea acestuia, vă recomandăm să activaţi modul de veriﬁcare activă prin bifarea casetei de selectare de lângă aplicaţia dorită.

4.1.4 Scanarea computerului

4.1.4.1.1 Scanarea standard

Scanarea standard este o metodă prietenoasă pentru utilizator care-i permite să lanseze rapid o scanare de computer şi să cureţe ﬁşiere infectate fără a necesita intervenţia sa. Avantajele principale constau în funcţionarea uşoară fără o conﬁgurare de scanare detaliată. Scanarea standard veriﬁcă toate ﬁşierele de pe unităţile locale şi curăţă sau şterge automat inﬁltrările detectate. Nivelul de curăţare este setat automat la valoarea implicită. Pentru mai multe informaţii detaliate despre tipurile de curăţare, consultaţi secţiunea Curăţarea (vezi pagina 18).

Proﬁlul de scanare standard este conceput pentru utilizatori care doresc să-şi scaneze computerele rapid şi uşor. Acesta oferă o soluţie eﬁcientă de scanare şi curăţare, fără a necesita un proces extins de conﬁgurare.

4.1.4.1.2 Scanarea personalizată

Scanarea personalizată este o soluţie optimă dacă doriţi să speciﬁcaţi parametri de scanare precum ţintele şi metodele de scanare. Avantajul scanării personalizate constă în capacitatea de a conﬁgura detaliat parametrii. Conﬁguraţiile se pot salva în proﬁlurile de scanare deﬁnite de utilizator, care pot ﬁ utile dacă scanarea se efectuează în mod repetat, cu aceiaşi parametri deﬁniţi de utilizator.

Pentru a selecta ţintele de scanare, utilizaţi meniul vertical pentru caracteristica de selectare rapidă a ţintei sau selectaţi ţinte din structura arbore ce prezintă toate dispozitivele disponibile pe computer. În plus, puteţi alege unul dintre cele trei niveluri de curăţare făcând clic pe Setare... > Curăţare. Dacă vă interesează numai scanarea sistemului, fără efectuarea unor acţiuni suplimentare, bifaţi caseta de selectare Scanare fără curăţare.

Dacă bănuiţi că vi s-a infectat computerul (acesta se comportă anormal), rulaţi o scanare de computer la cerere, pentru a examina computerul pentru inﬁltrări. Din punctul de vedere al securităţii, este esenţial ca scanările de computer să ruleze nu numai când se suspectează o inﬁltrare, ci în mod regulat, ca parte a măsurilor de securitate de rutină. Scanările regulate oferă detectarea inﬁltrărilor care nu au fost detectate de scannerul în timp real în momentul salvării acestora pe disc. Acest lucru se poate întâmpla dacă scannerul în timp real era dezactivat în momentul infectării sau dacă baza de semnături este veche.

Vă recomandăm să rulaţi o scanare la cerere cel puţin o dată sau de două ori pe lună. Scanarea se poate conﬁgura ca o sarcină programată în Instrumente > Planiﬁcator.

Efectuarea scanărilor de computer utilizând modul de scanare personalizată este adecvată pentru utilizatorii avansaţi care au experienţă anterioară în utilizarea programelor antivirus.

4.1.4.2 Ţinte de scanare

Meniul vertical Ţinte de scanare vă permite să selectaţi ﬁşiere, directoare şi dispozitive (discuri) ce trebuie scanate pentru viruşi.

Utilizând opţiunea de meniu pentru ţinte de scanare rapidă, puteţi selecta următoarele ţinte:

După setări de proﬁl – controlează ţintele setate în proﬁlul de scanare selectat

Medii amovibile – dischete, dispozitive de stocare USB, CD/DVD

4.1.5 Filtrarea protocoalelor

Unităţi locale – controlează toate unităţile de disc locale

Unităţi de reţea – toate unităţile mapate

Nicio selecţie – anulează toate selecţiile

De asemenea, o ţintă de scanare poate ﬁ speciﬁcată mai precis introducând calea spre directorul sau ﬁşierul/ﬁşierele pe care doriţi să îl/le includeţi în scanare. Selectaţi ţintele din structura arbore care listează toate dispozitivele disponibile pe computer.

4.1.4.3 Proﬁlurile de scanare

Parametrii preferaţi pentru scanarea computerului se pot salva în proﬁluri. Avantajul creării proﬁlurilor de scanare este că acestea pot ﬁ utilizate în viitor în mod regulat pentru scanare. Vă recomandăm să creaţi atâtea proﬁluri (cu ţinte de scanare diferite, metode de scanare diferite şi alţi parametri) câte foloseşte utilizatorul în mod regulat.

Protecţia antivirus pentru protocoalele de aplicaţii POP3 şi HTTP este furnizată de motorul de scanare ThreatSense, care integrează perfect toate tehnicile avansate de scanare a codului malware. Controlul funcţionează automat, indiferent de browserul de Internet sau clientul de email folosit. Următoarele opţiuni sunt disponibile pentru ﬁltrarea protocoalelor (dacă opţiunea Activare ﬁltrare protocol

aplicaţie):

Porturi HTTP şi POP3 – limitează scanarea comunicaţiilor la porturile

HTTP şi POP3 cunoscute.

Aplicaţii marcate ca browsere de Internet şi clienţi email – activaţi această opţiune pentru a se ﬁltra numai comunicaţiile aplicaţiilor marcate ca browsere (Protecţie acces Web > HTTP, HTTPS > Browsere Web) şi clienţii de e-mail (Protecţie client email > POP3, POP3S > Clienţi email).

Porturi şi aplicaţii marcate ca browsere Internet sau clienţi de email – atât porturile, cât şi browserele sunt veriﬁcate de programe

malware.

Notă:

Începând cu Windows Vista Service Pack 1 şi Windows Server 2008, se utilizează o ﬁltrare de comunicaţii nouă. În consecinţă, ﬁltrarea protocoalelor nu mai este disponibilă.

4.1.5.1 SSL

ESET NOD32 Antivirus 4 vă permite să veriﬁcaţi protocoalele cuprinse în protocolul SSL. Puteţi utiliza diverse moduri de scanare pentru comunicaţiile protejate prin SSL utilizând certiﬁcate de încredere, certiﬁcate necunoscute sau certiﬁcate care sunt excluse de la veriﬁcarea comunicaţiilor protejate prin SSL.

Scanează întotdeauna protocolul SSL (certiﬁcatele excluse şi de încredere vor rămâne valide) – selectaţi această opţiune

pentru a scana toate comunicaţiile protejate prin SSL cu excepţia comunicaţiilor protejate prin certiﬁcate excluse de la veriﬁcare. Dacă se stabileşte o comunicaţie nouă care utilizează un certiﬁcat necunoscut dar semnat, utilizatorul nu va ﬁ notiﬁcat despre acest lucru, iar comunicaţia va ﬁ ﬁltrată automat. Dacă utilizatorul accesează un server cu un certiﬁcat care nu este de încredere, dar care este marcat de utilizator ca de încredere (acesta este adăugat la lista de certiﬁcate de încredere), comunicarea cu serverul este permisă şi conţinutul canalului de comunicaţie este ﬁltrat.

Pentru a crea un proﬁl nou ce poate ﬁ utilizat în mod repetat la scanările viitoare, navigaţi la Setare avansată (F5) > Scanare computer la‑cerere. Faceţi clic pe butonul Proﬁluri... din dreapta pentru a aﬁşa lista de proﬁluri de scanare existente şi opţiunea de creare a unui proﬁl nou. Următoarea opţiune Setare parametri motor ThreatSense descrie ﬁecare parametru de setare scanare. Acest lucru vă va ajuta să creaţi un proﬁl de scanare adecvat cerinţelor dvs.

Exemplu: Să presupunem că doriţi să creaţi propriul proﬁl de scanare, iar conﬁguraţia atribuită proﬁlului Smart scan este parţial adecvată. Dar nu doriţi să scanaţi pachete de rutină sau aplicaţii potenţial periculoase şi doriţi şi să aplicaţi curăţarea strictă. În fereastra

Proﬁluri de conﬁgurare, faceţi clic pe butonul Adăugare....

Introduceţi numele proﬁlului nou în câmpul Nume proﬁl şi selectaţi Smart scan din meniul vertical Copiere setări din proﬁlul: . Ajustaţi apoi restul parametrilor pentru a corespunde cerinţelor dvs.

Întreabă despre site‑urile nevizitate (se pot seta excluderi) – dacă introduceţi un site protejat SSL nou (cu un certiﬁcat necunoscut), se aﬁşează un dialog de selectare a unei acţiuni. Acest mod vă permite să creaţi o listă de certiﬁcate SSL care vor ﬁ excluse de la scanare.

Nu scana protocolul SSL – dacă se selectează această opţiune, programul nu va scana comunicările prin SSL.

Dacă certiﬁcatul nu se poate veriﬁca utilizând depozitul Trusted Root Certiﬁcation Authorities

Întreabă despre valabilitatea certiﬁcatului – solicită utilizatorului selectarea unei acţiuni

Blochează comunicarea care utilizează certiﬁcatul – închide conexiunea la site-ul care utilizează certiﬁcatul

Dacă certiﬁcatul nu este valabil sau este deteriorat

Întreabă despre valabilitatea certiﬁcatului – solicită utilizatorului selectarea unei acţiuni

Blochează comunicarea care utilizează certiﬁcatul – închide conexiunea la site-ul care utilizează certiﬁcatul

4.1.5.1.1 Certiﬁcate de încredere

Pe lângă depozitul Trusted Root Certiﬁcation Authorities, în care ESET NOD32 Antivirus 4 stochează certiﬁcate de încredere, puteţi crea o listă personalizată de certiﬁcate de încredere care poate ﬁ vizualizată în Setare (F5) > Filtrare protocol > SSL > Certiﬁcate de încredere.

4.1.5.1.2 Certiﬁcate excluse

Fişiere de email – scanează ﬁşiere speciale în care sunt conţinute mesaje de email

Arhive – furnizează scanarea ﬁşierelor comprimate în arhive (.rar, .zip, .arj, .tar etc.)

Arhive‑SFX – scanează ﬁşiere care sunt cuprinse în ﬁşierele arhivă SFX, dar care sunt prezentate de regulă cu o extensie .exe

Secţiunea Certiﬁcate excluse conţine certiﬁcate considerate sigure. Programul nu va veriﬁca conţinutul comunicărilor criptate care utilizează certiﬁcatele din această listă. Vă recomandăm să instalaţi numai certiﬁcatele Web care sunt garantate ca sigure şi care nu necesită efectuarea ﬁltrării conţinutului.

4.1.6 Setarea parametrilor pentru motorul ThreatSense

ThreatSense este numele tehnologiei alcătuite din metode complexe de detectare a ameninţărilor. Această tehnologie este proactivă, adică oferă protecţie inclusiv în faza incipientă de răspândire a

ameninţări noi. Ea foloseşte o combinaţie de mai multe metode

unei (analiză de cod, emulare de cod, semnături generice, semnături de viruşi) care funcţionează împreună pentru a îmbunătăţi semniﬁcativ securitatea sistemului. Motorul de scanare poate controla simultan mai multe ﬂuxuri de date, maximizând rata de eﬁcienţă şi de detecţie. De asemenea, tehnologia ThreatSense elimină cu succes rootkit-urile.

Opţiunile de setare a tehnologiei ThreatSense permit utilizatorului să speciﬁce mai mulţi parametri de scanare:

T• ipurile şi extensiile de ﬁşiere ce urmează a ﬁ scanate

C• ombinaţia dintre diverse metode de detecţie

N• ivelurile de curăţare etc.

Pentru a intra în fereastra de setare, faceţi clic pe butonul Setare... amplasat în fereastra de setare a oricărui modul care foloseşte tehnologia ThreatSense (vezi mai jos). Este posibil ca diferite scenarii de securitate să necesite diferite conﬁguraţii. Ţinând cont de acest lucru, ThreatSense se poate conﬁgura individual pentru următoarele module de protecţie:

Pachete de rutină

– pachetele de rutină (spre deosebire de tipurile

de arhivă standard) se decomprimă în memorie, în completare la pachetele standard statice (UPX, yoda, ASPack, FGS etc.).

4.1.6.2 Opţiuni:

În secţiunea Opţiuni, utilizatorul poate selecta metodele de folosit la scanarea sistemului după inﬁltrări. Următoarele opţiuni sunt disponibile:

Protecţie în timp real sistem de ﬁşiere •

Veriﬁcare ﬁşier la pornire sistem •

Protecţie email •

Protecţie pentru acces Web •

Scanare computer la cerere •

Parametrii ThreatSense sunt optimizaţi pentru ﬁecare modul şi modiﬁcarea acestora poate inﬂuenţa semniﬁcativ funcţionarea sistemului. De exemplu, modiﬁcarea parametrilor pentru scanare permanentă a pachetelor de rutină sau activarea euristicii avansate în modulul de protecţie în timp real a sistemului de ﬁşiere poate conduce la o încetinire a sistemului (în mod normal, numai ﬁşierele nou-create se scanează folosind aceste metode). Prin urmare, recomandăm să lăsaţi parametrii ThreatSense impliciţi nemodiﬁcaţi pentru toate modulele, cu excepţia Scanare computer.

4.1.6.1 Setarea obiectelor

Secţiunea Obiecte vă permite să deﬁniţi ce componente de computer şi ﬁşiere vor ﬁ scanate pentru inﬁltrări.

Memorie operaţională – scanează pentru detectarea de ameninţări care atacă memoria operaţională a sistemului.

Sectoare de încărcare – scanează sectoare de încărcare pentru detectarea prezenţei viruşilor în sectorul principal de încărcare

Fişiere – furnizează scanarea tuturor tipurilor comune de ﬁşiere (programe, imagini, audio, ﬁşiere video, ﬁşiere de baze de date etc.)

Semnături – semnăturile pot detecta şi identiﬁca inﬁltrările cu exactitate şi credibilitate, după numele acestora, utilizând semnături de viruşi.

Euristică – euristica este un algoritm ce analizează activitatea (dăunătoare) a programelor. Avantajul principal al detecţiei euristice constă în capacitatea de a detecta software-uri malware noi care nu existau anterior sau care nu au fost incluse în lista de viruşi cunoscuţi (baza de semnături).

Euristică avansată – euristica avansată cuprinde un algoritm euristic unic, dezvoltat de ESET şi optimizat pentru detectarea viermilor şi troienilor scrişi în limbaje de programare de nivel ridicat. Datorită euristicii avansate, detectarea inteligentă a programului este semniﬁcativ mai ridicată.

Adware/Spyware/Riskware – această categorie cuprinde software care colectează diferite informaţii sensibile despre utilizatori, fără consimţământul informat al acestora. Această categorie mai cuprinde software care aﬁşează material publicitar.

Aplicaţii potenţial periculoase – aplicaţiile potenţial periculoase reprezintă clasiﬁcarea folosită pentru software comercial, legitim. Aici intră programe precum instrumente de acces la distanţă, acesta ﬁind motivul pentru care opţiunea este dezactivată în mod implicit.

În mod implicit, sunt scanate toate ﬁşierele, indiferent de extensia acestora. În

lista de ﬁşiere excluse de la scanare se poate adăuga orice

extensie. Dacă este debifată caseta de selectare Scanează toate ﬁşierele, lista se modiﬁcă pentru a arăta toate extensiile de ﬁşier scanate. Prin utilizarea butoanelor Adăugare şi Eliminare puteţi activa sau interzice scanarea extensiilor dorite.

Pentru a activa scanarea ﬁşierelor fără extensie, selectaţi opţiunea

Scanare ﬁşiere fără extensie.

Aplicaţii potenţial nedorite – aplicaţiile potenţial nedorite nu sunt

neapărat destinate să ﬁe dăunătoare, dar ele pot afecta în mod negativ performanţele computerului. De obicei, astfel de aplicaţii necesită consimţământ pentru instalare. Dacă acestea sunt prezente în computer, sistemul se comportă diferit (în comparaţie cu starea anterioară instalării acestora). Modiﬁcările cele mai importante includ ferestre pop-up nedorite, activarea şi rularea de procese ascunse, creşterea utilizării resurselor de sistem, modiﬁcări ale rezultatelor căutării şi aplicaţii care comunică cu servere la distanţă.

4.1.6.3 Curăţarea

Setările de curăţare determină comportamentul scannerului în timpul curăţării ﬁşierelor infectate. Există 3 niveluri de curăţare:

Fără curăţare

Fişierele infectate nu se curăţă automat. Programul va aﬁşa o fereastră de avertizare şi va permite utilizatorului să aleagă o acţiune.

Nivel implicit

Programul va încerca curăţarea sau ştergerea automată a unui ﬁşier infectat. Dacă nu se poate selecta automat acţiunea corectă, programul va oferi o gamă de acţiuni de urmat. De asemenea, seria de acţiuni de urmat va ﬁ aﬁşată dacă o acţiune predeﬁnită nu a putut ﬁ terminată.

Curăţare strictă

Programul va curăţa sau va şterge toate ﬁşierele infectate (inclusiv arhivele). Singura excepţie o constituie ﬁşierele de sistem. Dacă nu este posibilă curăţarea acestora, într-o fereastră de avertizare utilizatorul are la dispoziţie o acţiune de urmat.

Avertisment:

În modul Implicit, ﬁşierul de arhivă este şters în totalitate numai dacă acesta conţine ﬁşiere infectate. Dacă arhiva conţine şi ﬁşiere legitime, aceasta nu va ﬁ ştearsă. Dacă este detectat un ﬁşier arhivă infectat în modul Curăţare strictă, arhiva va ﬁ ştearsă în întregime, chiar dacă sunt prezente şi ﬁşiere curate.

Excluderea ﬁşierelor de la scanare are rolul său dacă scanarea anumitor tipuri de ﬁşier duce la funcţionarea incorectă a programului care utilizează extensiile. De exemplu, poate ﬁ recomandabil să excludeţi extensiile .edb, .eml şi .tmp atunci când folosiţi serverul MS Exchange.

4.1.6.5 Limite

Secţiunea Limite vă permite să speciﬁcaţi dimensiunea maximă a obiectelor şi nivelurile de arhive imbricate de scanat:

Dimensiune maximă obiect (octeţi) Deﬁneşte dimensiunea maximă a obiectelor de scanat. Modulul antivirus corespunzător va scana numai obiecte mai mici decât dimensiunea speciﬁcată. Nu recomandăm modiﬁcarea valorii implicite, deoarece, în general, nu există un motiv pentru modiﬁcarea acesteia. Această opţiune se va modiﬁca numai de către utilizatorii avansaţi care pot avea un motiv anumit pentru a exclude obiecte mai mari de la scanare.

Timp maxim de scanare pentru obiect (sec.) Deﬁneşte valoarea maximă a timpului consumat pentru scanarea unui obiect. Dacă aici s-a introdus o valoare deﬁnită de utilizator, modulul antivirus va opri scanarea unui obiect după scurgerea duratei respective, indiferent dacă s-a terminat sau nu scanarea.

Nivel imbricare arhivă Speciﬁcă profunzimea maximă de scanare a arhivei. Nu recomandăm modiﬁcarea valorii implicite (10); în condiţii normale, nu există motive pentru modiﬁcarea acesteia. Dacă scanarea se termină prematur din cauza numărului de arhive imbricate, arhiva va rămâne neveriﬁcată.

Dimensiune maximă ﬁşier în arhivă (octeţi)

Această opţiune vă permite să speciﬁcaţi dimensiunea maximă de ﬁşier pentru ﬁşierele cuprinse în arhivele (când sunt extrase) ce trebuie scanate. Dacă din acest motiv scanarea unei arhive se termină prematur, arhiva va rămâne neveriﬁcată.

4.1.6.4 Extensii

O extensie este o parte din numele de ﬁşier, delimitată prin punct. Extensia deﬁneşte tipul şi conţinutul ﬁşierului. Această secţiune din setarea parametrilor ThreatSense vă permite să deﬁniţi tipurile de ﬁşiere de scanat.

4.1.6.6 Altele

Scanare ﬂuxuri de date alternative (ADS)

Fluxurile de date alternative (ADS) utilizate de sistemul de ﬁşiere NTFS sunt asocieri de ﬁşiere şi directoare invizibile pentru tehnicile clasice de scanare. Multe inﬁltrări încearcă să evite detectarea deghizându-se ca ﬂuxuri de date alternative.

Execută scanări în fundal cu prioritate redusă Fiecare secvenţă de scanare consumă o anumită cantitate de resurse de sistem. Dacă lucraţi cu programe ce consumă multe resurse de sistem, puteţi activa scanarea în fundal cu prioritate redusă şi economisiţi astfel resurse pentru aplicaţiile dvs.

Scrie în log toate obiectele Dacă această opţiune este selectată, ﬁşierul log va aﬁşa toate ﬁşierele scanate, chiar şi pe cele neinfectate.

Păstrare ultimul marcaj temporal Bifaţi această opţiune pentru a păstra timpul de acces iniţial pentru ﬁşierele scanate în loc de actualizarea acestuia (de ex., pentru utilizare cu sistemele de copiere de rezervă a datelor).

Deﬁlare log Această opţiune vă permite să activaţi/dezactivaţi deﬁlarea logului. Dacă opţiunea este selectată, informaţiile deﬁlează în sus în fereastra de aﬁşare.

Aﬁşează notiﬁcarea privind ﬁnalizarea scanării într‑o fereastră separată

Se deschide o fereastră separată ce conţine informaţii despre rezultatele scanării.

4.1.7 Se detectează o inﬁltrare

Inﬁltrările pot ajunge în sistem prin diverse puncte de intrare; pagini Web, directoare partajate, prin email sau de la dispozitivele de computer amovibile (USB, discuri externe, CD-uri, DVD-uri, dischete etc.).

În cazul în care computerul prezintă semne de infecţie malware, de ex. este încetinit, se blochează des etc., vă recomandăm următoarele:

Deschideţi ESET NOD32 Antivirus şi faceţi clic pe • Scanare computer

Faceţi clic pe • Scanare standard (pentru informaţii suplimentare, consultaţi secţiunea Scanarea standard).

După terminarea scanării, consultaţi logul pentru a vedea numărul • de

ﬁşiere scanate, infectate şi curăţate.

Dacă doriţi să scanaţi numai o parte a discului, faceţi clic pe Scanare personalizată şi selectaţi ţintele ce trebuie scanate pentru viruşi.

Ca exemplu general despre cum sunt gestionate inﬁltrările în ESET NOD32 Antivirus, să presupunem că este detectată o inﬁltrare de către monitorizarea în timp real a sistemului de ﬁşiere, care utilizează nivelul de curăţare implicit. Acesta va încerca să cureţe sau să şteargă ﬁşierul. Dacă nu există o acţiune predeﬁnită de urmat în modulul de protecţie în timp real, vi se va cere să selectaţi o opţiune într-o fereastră de alertă. De obicei, sunt disponibile opţiunile Curăţare, Ştergere şi Păstrare. Nu vă recomandăm să selectaţi Păstrare, deoarece ﬁşierele infectate vor rămâne neatinse. Singura excepţie este atunci când sunteţi sigur că ﬁşierul este inofensiv şi a fost detectat din greşeală.

Curăţare şi ştergere

Aplicaţi curăţarea dacă un ﬁşier curat a fost atacat de un virus care a ataşat cod malware ﬁşierului curăţat. În acest caz, încercaţi mai întâi să curăţaţi ﬁşierul infectat pentru a-l readuce la starea iniţială. Fişierul va ﬁ şters dacă este format exclusiv din cod malware.

Dacă un ﬁşier infectat este „blocat” sau este utilizat de un proces de sistem, de obicei va ﬁ şters numai după ce este eliberat (de obicei după o repornire a sistemului).

Ştergere ﬁşiere în arhive

În modul de curăţare implicit, va ﬁ ştearsă arhiva în totalitate numai dacă aceasta conţine doar ﬁşiere infectate. Cu alte cuvinte, arhivele nu sunt şterse dacă ele conţin şi ﬁşiere curate inofensive. Totuşi, acordaţi atenţie atunci când efectuaţi o scanare de curăţare strictă – cu curăţarea strictă arhiva va ﬁ ştearsă dacă aceasta conţine cel puţin un ﬁşier infectat, indiferent de starea celorlalte ﬁşiere din arhivă.

4.2 Actualizarea programului

Actualizarea regulată a sistemului constituie condiţia de bază pentru obţinerea nivelului maxim de securitate oferit de ESET NOD32 Antivirus. Modulul Actualizare asigură faptul că programul este întotdeauna la zi. Acest lucru se efectuează în două moduri – prin actualizarea bazei de semnături şi prin actualizarea componentelor sistemului.

Informaţiile despre starea actualizării curente pot ﬁ găsite făcând clic pe Actualizare – inclusiv versiunea curentă a bazei de semnături şi informaţii despre necesitatea actualizării acesteia. În plus, sunt disponibile opţiunea de activare imediată a procesului de actualizare – Actualizare bază de semnături –, precum şi opţiunile de bază pentru setarea actualizării, cum ar ﬁ numele de utilizator şi parola pentru accesarea serverelor de actualizare ale ESET.

De asemenea, fereastra cu informaţii conţine detalii precum data şi ora celei mai recente actualizări reuşite şi numărul bazei de viruşi. Această indicaţie numerică este o legătură activă către site-ul Web ESET, care listează toate semnăturile adăugate în cadrul actualizării date.

Utilizaţi legătura Înregistrare pentru a deschide formularul de înregistrare care va atesta faptul că licenţa dvs. nouă este înregistrată la ESET şi, ulterior, că datele dvs. de autentiﬁcare sunt trimise către adresa dvs. de email.

NOTĂ: Numele de utilizator şi parola sunt furnizate de către ESET după achiziţionarea ESET NOD32 Antivirus.

4.2.1 Setarea actualizării

Secţiunea de setare a actualizării speciﬁcă informaţiile despre sursa actualizării, precum serverele de actualizare şi datele de autentiﬁcare pentru aceste servere. În mod implicit, câmpul Server actualizare: este setat la Alegere automată. Această valoare asigură descărcarea

automată a ﬁşierelor de actualizare din serverul de actualizare ESET luând în considerare încărcarea cea mai redusă a traﬁcului de reţea.

Opţiunile pentru setarea actualizării sunt disponibile în arborele Setare avansată (F5), sub Actualizare.

Lista de servere de actualizare existente poate ﬁ accesată prin intermediul meniului vertical Server de actualizare: Pentru a adăuga un server de actualizare nou, faceţi clic pe Editare... în secţiunea Setări actualizate pentru proﬁlul selectat şi apoi pe butonul Adăugare.

Autentiﬁcarea pentru serverele de actualizare se acordă prin Numele de utilizator şi Parola care au fost generate şi trimise utilizatorului de către ESET după achiziţionarea licenţei de produs.

4.2.1.1 Proﬁlurile de actualizare

Pentru diverse conﬁguraţii de actualizare, puteţi crea proﬁluri de actualizare deﬁnite de utilizator care pot ﬁ folosite pentru o sarcină de actualizare dată. Crearea diverselor proﬁluri de actualizare este utilă în special pentru utilizatorii mobili, deoarece proprietăţile conexiunii Internet se modiﬁcă în mod de regulat. Modiﬁcând sarcina de actualizare, utilizatorii mobili pot speciﬁca faptul că dacă nu este posibilă actualizarea programului folosind conﬁguraţia speciﬁcată în

Proﬁlul meu, actualizarea se va efectua folosind un proﬁl alternativ.

4.2.1.2 Setarea actualizării avansate

Pentru a vizualiza secţiunea Setare actualizare avansată, faceţi clic pe butonul Conﬁgurare. Opţiunile pentru setarea actualizării avansate includ conﬁgurarea modului de actualizare, a proxy‑ului

HTTP, a LAN‑ului şi a oglinzii.

4.2.1.2.1 Modul de actualizare

Fila Mod actualizare conţine opţiuni corelate cu actualizarea componentelor programului.

În secţiunea Actualizare componentă program sunt disponibile trei opţiuni:

Nu actualiza niciodată componentele programului•

Actualizează întotdeauna componentele programului •

Întreabă înainte de a descărca componentele programului •

Selectarea opţiunii Nu actualiza niciodată componentele programului

asigură faptul că, după publicarea de către ESET a unei actualizări noi de componentă de program, aceasta nu va ﬁ descărcată şi nicio actualizare de componentă de program nu va avea loc pe staţia de lucru dată. Opţiunea Actualizează întotdeauna componentele programului presupune faptul că actualizările componentelor programului vor ﬁ efectuate ori de câte ori este disponibilă o actualizare nouă pe serverele de actualizare ESET şi că se va face upgrade pentru componentele programului la versiunea descărcată.

Selectaţi a treia opţiune, Întreabă înainte de a descărca componentele programului , pentru a vă asigura că programul îi va solicita utilizatorului conﬁrmarea de descărcare a actualizărilor componentelor programului în momentul în care astfel de actualizări sunt disponibile. În acest caz, va ﬁ aﬁşată o fereastră de dialog care conţine informaţii despre actualizările de componente de program disponibile, cu opţiunea de conﬁrmare sau refuzare a acestora. Dacă se conﬁrmă, actualizările sunt descărcate şi componentele de program noi vor ﬁ instalate.

Opţiunea implicită pentru o actualizare a componentelor programului este Întreabă înainte de a descărca componentele programului.

Meniul vertical Proﬁl selectat aﬁşează proﬁlul selectat curent. În mod implicit, această înregistrare este setată la opţiunea Proﬁlul meu. Pentru a crea un proﬁl nou, faceţi clic pe butonul Proﬁluri, apoi pe butonul Adăugare şi introduceţi propriul dvs. Nume de proﬁl. La crearea unui proﬁl nou, puteţi copia setări dintr-un proﬁl existent selectându-l din meniul vertical Copiere setări din proﬁlul: .

În cadrul setării proﬁlului, puteţi speciﬁca serverul de actualizare la care programul se va conecta pentru a descărca actualizări; poate ﬁ folosit orice server din lista de servere disponibile sau poate ﬁ adăugat un server nou. Lista de servere de actualizare existente poate ﬁ accesată prin intermediul meniului vertical Server de actualizare: Pentru a adăuga un server de actualizare nou, faceţi clic pe Editare… în secţiunea Setări actualizate pentru proﬁlul selectat şi apoi pe butonul Adăugare.

După instalarea unei actualizări a componentelor programului, este necesar să reporniţi computerul pentru a asigura funcţionalitatea completă a tuturor modulelor. Secţiunea Reporneşte după upgrade componentă program vă permite să selectaţi una dintre următoarele trei opţiuni:

Niciodată nu reporni computerul•

4.2.1.2.3 Conectarea la LAN

Solicită repornire computer dacă este necesar•

Dacă este necesar, reporneşte computerul fără notiﬁcare•

Opţiunea implicită pentru repornire este Solicită repornire computer dacă este necesar. Selectarea celor mai adecvate opţiuni pentru

actualizările componentelor programului în cadrul ﬁlei Mod actualizare depinde de ﬁecare staţie de lucru în parte, deoarece acesta este locul unde urmează să se aplice aceste setări. Luaţi în considerare faptul că există diferenţe între staţii de lucru şi servere – de exemplu repornirea automată a serverului după un upgrade de program poate cauza deteriorări grave.

4.2.1.2.2 Serverul proxy

Pentru a accesa opţiunile serverului proxy pentru proﬁlul de actualizare dat: Faceţi clic pe Actualizare în arborele Setare avansată (F5) şi apoi faceţi clic pe butonul Setare... din dreapta secţiunii Setare actualizare avansată. Faceţi clic pe ﬁla Proxy HTTP şi selectaţi una dintre următoarele trei opţiuni:

Utilizează setări globale server proxy•

Nu utiliza server proxy•

Conectare printr‑un server proxy• (conexiune deﬁnită de

proprietăţile conexiunii)

Selectarea opţiunii Utilizează setări globale server proxy presupune aplicarea tuturor opţiunilor de conﬁgurare a serverului proxy deja speciﬁcate în ramiﬁcaţia Diverse > Server proxy a arborelui Setare avansată.

Atunci când actualizaţi dintr-un server local pe care se execută un sistem de operare bazat pe NT, autentiﬁcarea pentru ﬁecare conexiune în parte este necesară în mod implicit. În majoritatea cazurilor, un cont de sistem local nu deţine suﬁciente drepturi de acces pentru directorul Oglindă (care conţine copii ale ﬁşierelor de actualizare). În acest caz, introduceţi numele de utilizator şi parola în secţiunea de setare a actualizării sau speciﬁcaţi un cont existent din care programul va accesa serverul de actualizare (oglindă).

Pentru a conﬁgura un astfel de cont, faceţi clic pe ﬁla LAN. Secţiunea

Conectare la LAN ca oferă opţiunile Cont de sistem (implicit), Utilizator curent şi Utilizator speciﬁcat.

Selectaţi opţiunea Nu utiliza server proxy pentru a deﬁni explicit nefolosirea niciunui server proxy pentru actualizarea ESET NOD32 Antivirus.

Opţiunea un

Conectare printr‑un server proxy trebuie aleasă dacă

server proxy urmează să ﬁe folosit pentru actualizarea ESET NOD32

Antivirus şi acesta este diferit de serverul proxy speciﬁcat în setările globale (Diverse > Server proxy). În acest caz trebuie speciﬁcate setări suplimentare: adresa serverului proxy, portul de comunicare plus numele de utilizator şi parola pentru serverul proxy, dacă este necesar.

Această opţiune trebuie selectată şi dacă serverul proxy nu a fost setat global, dar modulul de actualizare a ESET NOD32 Antivirus se va conecta la un server proxy.

Setarea implicită pentru serverul proxy este Utilizează setări globale

server proxy.

Selectaţi opţiunea Cont de sistem pentru a folosi contul de sistem pentru autentiﬁcare. În mod normal, nu are loc niciun proces de autentiﬁcare dacă nu există date de autentiﬁcare furnizate în secţiunea principală a setării de actualizare.

Pentru a vă asigura că programul se autorizează automat folosind contul unui utilizator conectat curent, selectaţi Utilizator curent. Dezavantajul acestei soluţii este acela că programul nu se poate conecta la serverul de actualizare dacă nu există niciun utilizator conectat curent.

Selectaţi Utilizator speciﬁcat dacă doriţi ca programul să folosească un anumit cont de utilizator pentru autentiﬁcare.

Opţiunea implicită pentru conexiunea LAN este Cont de sistem.

Avertisment:

Atunci când este activată ﬁe opţiunea Utilizator curent, ﬁe opţiunea Utilizator speciﬁcat, este posibil să apară o eroare la înlocuirea

identităţii din program cu cea a utilizatorului dorit. Din acest motiv vă recomandăm să introduceţi datele de autentiﬁcare în LAN în secţiunea principală a setării actualizării. În această secţiune, datele de autentiﬁcare trebuie introduse după cum urmează: nume_domeniu\ utilizator (dacă acesta este un grup de lucru, introduceţi nume_ grupdelucru\nume) şi parola utilizatorului. Atunci când actualizaţi din versiunea HTTP a serverului local, nu este necesară nicio autentiﬁcare.

4.2.1.2.4 Crearea copiilor de actualizare – oglindă

ESET NOD32 Antivirus Business Edition permite utilizatorului să creeze copii ale ﬁşierelor de actualizare care pot ﬁ folosite pentru actualizarea altor staţii de lucru din reţea. Actualizarea staţiilor de lucru client dintr-o oglindă optimizează raportul de încărcare şi economiseşte lăţimea de bandă a conexiunii Internet.

Opţiunile de conﬁgurare a oglinzii serverului local pot ﬁ accesate (după adăugarea unei chei de licenţă valide în fereastra Manager de licenţe, amplasată în secţiunea Setare avansată a ESET NOD32 Antivirus Business Edition) din secţiunea Setare actualizare avansată: (Pentru a accesa această secţiune, apăsaţi pe F5 şi faceţi clic pe Actualizare în arborele Setare avansată. Faceţi clic pe butonul Setare de lângă Setare actualizare avansată: şi selectaţi ﬁla Oglindă).

de autentiﬁcare folosită pentru accesarea ﬁşierelor de actualizare. Următoarele opţiuni sunt disponibile: NICIUNA, De bază şi NTLM. Selectaţi opţiunea De bază pentru a folosi codarea base64 împreună cu autentiﬁcarea de bază cu nume de utilizator şi parolă. Opţiunea NTLM oferă o metodă de codiﬁcare sigură. Pentru

autentiﬁcare se

foloseşte numele de utilizator creat pe staţia de lucru care partajează ﬁşierele de actualizare. Setarea implicită este NICIUNA; aceasta permite accesul la ﬁşierele de actualizare fără a mai ﬁ nevoie de autentiﬁcare.

Avertisment:

Dacă doriţi să permiteţi accesul la ﬁşierele de actualizare prin intermediul serverului HTTP, directorul oglindă trebuie să ﬁe amplasat pe acelaşi computer cu instanţa ESET NOD32 Antivirus care îl creează.

Primul pas în conﬁgurarea oglinzii este bifarea casetei de selectare Creare oglindă actualizare. Selectarea acestei opţiuni activează alte opţiuni de conﬁgurare a oglinzii, precum modul de accesare a ﬁşierelor de actualizare şi calea de actualizare către ﬁşierele oglindite.

Metodele de activare a oglinzii sunt descrise detaliat în capitolul următor, „Variante de accesare a oglinzii”. Momentan, reţineţi faptul că există două variante de bază pentru accesarea oglinzii – directorul cu ﬁşiere de actualizare poate ﬁ prezentat ca o oglindă a unui director partajat din reţea sau ca o oglindă a unui server HTTP.

Directorul dedicat stocării ﬁşierelor de actualizare pentru oglindă este deﬁnit în secţiunea Director pentru stocare ﬁşiere oglindite. Faceţi clic pe Director... pentru a răsfoi până la un director dorit din computerul local sau până la un director partajat din reţea. Dacă este necesară autorizarea pentru directorul speciﬁcat, datele acesteia trebuie furnizate în câmpurile Nume de utilizator şi Parolă. Numele de utilizator şi parola trebuie introduse în formatul domeniu/utilizator sau grup de lucru/utilizator. Reţineţi parolele corespunzătoare.

La speciﬁcarea conﬁguraţiei detaliate a oglinzii, puteţi preciza, de asemenea, versiunile de limbă pentru care doriţi să descărcaţi copiile de actualizare. Setarea versiunii de limbă poate ﬁ accesată din secţiunea Fişiere – Versiuni disponibile:.

4.2.1.2.4.1 Actualizarea din oglindă

Există două metode de bază de conﬁgurare a oglinzii – directorul cu ﬁşiere de actualizare poate ﬁ prezentat ca o oglindă a unui director partajat din reţea sau ca o oglindă a unui server HTTP.

Accesarea oglinzii folosind un server HTTP intern

Această conﬁguraţie este cea implicită şi este speciﬁcată în conﬁguraţia predeﬁnită a programului. Pentru a permite accesarea oglinzii utilizând serverul HTTP, navigaţi la secţiunea Setare actualizare avansată (ﬁla Oglindă) şi selectaţi opţiunea Creare oglindă actualizare.

În secţiunea Setare avansată a ﬁlei Oglindă puteţi speciﬁca Portul de server unde va asculta serverul HTTP, precum şi tipul de Autentiﬁcare utilizat de serverul HTTP. În mod implicit, Portul de server este setat la valoarea 2221

. Opţiunea Autentiﬁcare deﬁneşte metoda

După terminarea conﬁgurării oglinzii, accesaţi staţiile de lucru şi adăugaţi un server de actualizare nou cu formatul http://adresa_IP_a_serverului_ dvs:2221. Pentru a proceda astfel, urmaţi paşii de mai jos:

Deschideţi • Setare avansată ESET NOD32 Antivirus şi faceţi clic pe ramiﬁcaţia Actualizare.

Faceţi clic pe• Editare… în dreapta meniului vertical server de actualizare şi adăugaţi un server nou folosind următorul format: http://adresa_IP_a_serverului_dvs:2221

Selectaţi acest server adăugat recent în lista de servere de • actualizare.

Accesarea oglinzii prin intermediul partajărilor de sistem

Mai întâi trebuie creat un director partajat pe un dispozitiv local sau de reţea. La crearea directorului pentru oglindă, este necesar să furnizaţi acces la „scriere” utilizatorului care va salva ﬁşierele în director şi acces la „citire” tuturor utilizatorilor care vor actualiza ESET NOD32 Antivirus din directorul oglindă.

Continuaţi cu conﬁgurarea accesului la oglindă în secţiunea Setare

actualizare avansată (ﬁla Oglindă) dezactivând opţiunea Furnizaţi ﬁşierele de actualizare prin serverul HTTP intern. Această opţiune

este activată implicit în pachetul de instalare a programului.

Dacă directorul partajat este amplasat pe un alt computer din reţea, trebuie să speciﬁcaţi date de autentiﬁcare pentru accesarea computerului respectiv. Pentru a speciﬁca datele de autentiﬁcare, deschideţi Setare avansată ESET NOD32 Antivirus (F5) şi faceţi clic pe ramiﬁcaţia Actualizare. Faceţi clic pe butonul Setare şi apoi pe ﬁla LAN. Această setare coincide cu cea pentru actualizare, care este descrisă în capitolul „Conectarea la LAN”.

După ﬁnalizarea conﬁgurării oglinzii, continuaţi cu staţiile de lucru şi setaţi \\UNC\CALE ca server de actualizare. Această operaţie poate ﬁ efectuată după cum urmează:

Deschideţi Setare avansată ESET NOD32 Antivirus şi faceţi clic pe • Actualizare

de actualizare implicite, puteţi crea noi sarcini de actualizare cu o conﬁguraţie deﬁnită de utilizator. Pentru detalii suplimentare despre crearea şi conﬁgurarea sarcinilor de actualizare, consultaţi capitolul „Planiﬁcatorul”.

4.3 Planiﬁcatorul

Faceţi clic pe • Editare... lângă Server de actualizare şi adăugaţi un server nou utilizând formatul \\UNC\CALE.

Selectaţi acest server adăugat recent în lista de servere de actualizare. •

NOTĂ: Pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare, calea către directorul oglindă trebuie

speciﬁcată ca o cale UNC. Este posibil ca

actualizările din unităţile mapate să nu funcţioneze.

4.2.1.2.4.2 Depanarea problemelor la actualizarea din oglindă

În funcţie de metoda de accesare a directorului oglindă, este posibil să apară diverse tipuri de probleme. În majoritatea cazurilor, problemele apărute în timpul unei actualizări dintr-un server oglindă sunt cauzate de următoarele: speciﬁcarea incorectă a opţiunilor directorului oglindă, date de autentiﬁcare incorecte pentru directorul oglindă, conﬁgurarea incorectă pe staţii de lucru locale care încearcă să descarce ﬁşiere de actualizare din oglindă sau o combinaţie a acestor cauze. Aici vă oferim o prezentare a celor mai frecvente probleme care pot apărea în timpul unei actualizări din oglindă:

ESET NOD32 Antivirus raportează o eroare la conectarea la • serverul oglindă – probabil cauzată de speciﬁcarea incorectă a

serverului de actualizare (calea de reţea către directorul oglindă) din care staţiile de lucru locale descarcă actualizări. Pentru a veriﬁca directorul, faceţi clic (în Windows) pe meniul Start, apoi pe Executare, introduceţi numele directorului şi faceţi clic pe OK. Trebuie

să se aﬁşeze conţinutul directorului.

ESET NOD32 Antivirus solicită un nume de utilizator şi • o parolă – probabil cauzată de introducerea incorectă a datelor

de autentiﬁcare (nume de utilizator şi parolă) în secţiunea de actualizare. Numele de utilizator şi parola sunt folosite pentru a acorda acces la serverul de actualizare, din care programul se actualizează automat. Asiguraţi-vă că datele de autentiﬁcare sunt corecte şi introduse în formatul corect. De exemplu domeniu/ nume de utilizator sau grup de lucru/nume de utilizator plus parolele corespunzătoare. Dacă serverul oglindă poate ﬁ accesat de „Oricine”, luaţi în considerare faptul că aceasta nu presupune acordarea accesului absolut tuturor utilizatorilor. „Oricine” nu presupune orice utilizator neautorizat, ci numai faptul că directorul respectiv poate ﬁ accesat de către toţi utilizatorii domeniului. În concluzie, dacă directorul poate ﬁ accesat de „Oricine”, va trebui, în continuare, să se introducă un nume de utilizator şi o parolă pentru domeniu în secţiunea de setare a actualizării.

ESET NOD32 Antivirus raportează o eroare la conectarea • la serverul oglindă – comunicarea prin portul deﬁnit pentru

accesarea versiunii HTTP a oglinzii este blocată.

Planiﬁcatorul este disponibil dacă modul Avansat din ESET NOD32 Antivirus este activat. Planiﬁcatorul poate ﬁ găsit în meniul principal al ESET NOD32 Antivirus ca un submeniu al secţiunii Instrumente. Planiﬁcatorul conţine un rezumat al tuturor sarcinilor planiﬁcate şi proprietăţile conﬁgurării acestora, precum data şi ora predeﬁnite şi proﬁlul de scanare folosit.

În mod implicit, în Planiﬁcator se aﬁşează următoarele sarcini planiﬁcate:

Actualizare automată periodică •

Actualizare automată după conexiune dial‑up •

Actualizare automată după conectare utilizator •

Veriﬁcare ﬁşiere cu pornire automată după conectare • utilizator

Veriﬁcare ﬁşiere cu pornire automată după actualizare cu • succes a bazei de semnături

Pentru a edita conﬁguraţia unei sarcini planiﬁcate existente (atât implicită, cât şi deﬁnită de utilizator), faceţi clic dreapta pe sarcină şi apoi clic pe Editare... sau selectaţi sarcina pe care doriţi să o

modiﬁcaţi şi faceţi clic pe butonul Editare....

4.3.1 Scopul programării sarcinilor

4.2.2 Cum se creează sarcini de actualizare

Actualizările pot ﬁ declanşate manual selectând opţiunea Actualizare bază de semnături din fereastra cu informaţii care se aﬁşează după ce

faceţi clic pe opţiunea Actualizare din meniul principal.

De asemenea, actualizările pot ﬁ executate ca sarcini planiﬁcate – conﬁgurarea unei sarcini planiﬁcate se efectuează în Instrumente > Planiﬁcator. În mod implicit, următoarele sarcini sunt activate în ESET NOD32 Antivirus:

Actualizare automată periodică •

Actualizare automată după conexiune dial‑up •

Actualizare automată după conectare utilizator •

Fiecare dintre sarcinile de actualizare menţionate anterior pot ﬁ modiﬁcate pentru a corespunde cerinţelor dvs. În afară de sarcinile

Planiﬁcatorul gestionează şi lansează sarcini planiﬁcate cu conﬁguraţii şi proprietăţi predeﬁnite. Conﬁguraţia şi proprietăţile conţin informaţii precum data şi ora, precum şi proﬁluri speciﬁcate pentru folosire în timpul executării sarcinii.

4.3.2 Creare sarcini noi

Pentru a crea o sarcină nouă în Planiﬁcator, faceţi clic pe butonul Adăugare sau faceţi clic dreapta şi selectaţi Adăugare... din meniul contextual. Sunt disponibile cinci tipuri de sarcini planiﬁcate:

Rulare aplicaţie externă •

Mentenanţa ﬁşierelor log •

Veriﬁcare ﬁşier la pornire sistem •

Scanare computer la cerere •

Actualizare•

Deoarece Scanare computer la‑cerere şi Actualizare sunt sarcinile planiﬁcate utilizate cel mai frecvent, vă vom explica modul de adăugare a unei sarcini de actualizare noi.

În meniul vertical Sarcină programată: selectaţi Actualizare. Faceţi clic pe Următorul şi introduceţi numele sarcinii în câmpul Nume sarcină: . Selectaţi frecvenţa de efectuare a sarcinii. Următoarele opţiuni sunt disponibile: O dată, Repetat, Zilnic, Săptămânal şi Declanşat‑de eveniment. În funcţie de frecvenţa selectată, vi se vor solicita diverşi parametri de actualizare. În continuare deﬁniţi acţiunea de efectuat în cazul în care sarcina nu poate ﬁ efectuată sau ﬁnalizată la ora planiﬁcată. Sunt disponibile următoarele trei opţiuni:

Fişierele stocate în directorul carantinei pot ﬁ vizualizate într-un tabel care aﬁşează data şi ora plasării în carantină, calea către locaţia iniţială a ﬁşierului infectat, dimensiunea acestora exprimată în octeţi, motivul (adăugat de utilizatorul…) şi numărul de ameninţări (de exemplu dacă există o arhivă care conţine mai multe inﬁltrări).

4.4.1 Plasarea ﬁşierelor în carantină

Programul plasează automat în carantină ﬁşiere şterse (dacă nu aţi revocat această opţiune în fereastra de alertă). Dacă doriţi, puteţi plasa manual în carantină orice ﬁşier suspect făcând clic pe butonul

Carantină.... În acest caz, ﬁşierul iniţial nu este eliminat din locaţia

sa iniţială. Meniul contextual poate ﬁ folosit, de asemenea, în acest scop – faceţi clic dreapta în fereastra carantinei şi selectaţi opţiunea

Adăugare...

4.4.2 Restaurarea din Carantină

Aşteaptă până la următoarea oră programată •

Execută sarcina cât de curând posibil•

Execută sarcina imediat dacă intervalul scurs de la ultima execuţie • a sarcinii depăşeşte intervalul speciﬁcat (intervalul poate ﬁ deﬁnit imediat utilizând caseta de deﬁlare Interval sarcină)

În pasul următor este aﬁşată o fereastră cu un rezumat al informaţiilor despre sarcina planiﬁcată curent; opţiunea Executare sarcină cu parametri speciﬁci trebuie activată automat. Faceţi clic pe butonul Terminare.

Va apărea o fereastră de dialog care vă permite să alegeţi proﬁluri de utilizat pentru sarcina planiﬁcată. Aici puteţi speciﬁca un proﬁl principal şi unul proﬁl alternativ; acesta din urmă se foloseşte în cazul în care sarcina nu poate ﬁ ﬁnalizată folosind proﬁlul principal. Conﬁrmaţi făcând clic pe OK în fereastra Actualizare proﬁluri. Sarcina planiﬁcată nouă va ﬁ adăugată la lista de sarcini planiﬁcate curente.

4.4 Carantina

Sarcina principală a carantinei este stocarea în siguranţă a ﬁşierelor infectate. Fişierele trebuie plasate în carantină dacă nu pot ﬁ curăţate, dacă ştergerea acestora nu prezintă siguranţă sau nu este recomandată sau dacă acestea sunt detectate în mod fals de ESET NOD32 Antivirus.

Utilizatorul poate alege să plaseze în carantină orice ﬁşier doreşte. Acest lucru se recomandă în cazul în care un ﬁşier se comportă suspect, dar nu este detectat de scannerul antivirus. Fişierele plasate în carantină pot ﬁ trimise pentru analiză către laboratoarele ESET de viruşi.

Fişierele aﬂate în carantină pot ﬁ ulterior restaurate în locaţia de origine. Folosiţi caracteristica Restaurare; aceasta este disponibilă din meniul contextual făcând clic dreapta pe ﬁşierul dat în fereastra carantinei. De asemenea, meniul contextual oferă opţiunea Restaurare în, care vă permite să restauraţi ﬁşiere într-o altă locaţie decât cea din care au fost şterse.

NOTĂ:

Dacă programul a plasat din greşeală în carantină un ﬁşier nepericulos, excludeţi ﬁşierul respectiv din procesul de scanare după restaurarea şi trimiterea acestuia către Serviciul pentru clienţi ESET.

4.4.3 Trimiterea ﬁşierului din Carantină

Dacă aţi plasat în carantină un ﬁşier suspect care nu a fost detectat de program sau dacă un ﬁşier a fost evaluat ca infectat în mod incorect (de exemplu prin analiza euristică a codului) şi ulterior a fost plasat în carantină, trimiteţi ﬁşierul la laboratorul ESET de viruşi. Pentru a trimite un ﬁşier din carantină, faceţi clic dreapta pe acesta şi selectaţi Trimitere spre analiză din meniul contextual.

4.5 Fişiere log

Fişierele log conţin informaţii despre toate evenimentele importante de program ce au avut loc şi oferă o prezentare a ameninţărilor detectate. Scrierea în log reprezintă un instrument esenţial pentru analiza sistemului, detectarea ameninţărilor şi depanare. Scrierea în log se efectuează activ în fundal, fără interacţiunea utilizatorului. Informaţiile sunt înregistrate în funcţie de setările actuale privind detaliile de log. Este posibilă vizualizarea mesajelor text şi a logurilor direct din mediul ESET NOD32 Antivirus, dar şi în loguri arhivă.

Fişierele log sunt accesibile în fereastra principală a ESET NOD32 Antivirus, după ce faceţi clic pe Instrumente > Fişiere log. Selectaţi tipul dorit de log utilizând meniul vertical Log: din partea de sus a ferestrei. Sunt disponibile următoarele loguri:

4.5.1 Mentenanţa ﬁşierelor log

Conﬁgurarea scrierii în log a ESET NOD32 Antivirus poate ﬁ accesată din fereastra principală a programului. Faceţi clic pe Setare > Intrare în tot arborele de setare avansată... > Instrumente > Fişiere log. Puteţi speciﬁca următoarele opţiuni pentru ﬁşiere log:

Şterge automat înregistrările:• înregistrările din log mai vechi decât numărul de zile speciﬁcat se şterg automat

Optimizează automat ﬁşierele de log• : activează defragmentarea automată a ﬁşierelor log dacă se depăşeşte procentajul de înregistrări nefolosite speciﬁcat

Detalii minime la scriere în log:• speciﬁcă nivelul de detaliere la

scrierea în log. Opţiuni disponibile:

– Erori critice – se scriu în log numai erorile critice (erori la

pornirea protecţiei antivirus, a protecţiei ﬁrewall etc.)

– Erori – se înregistrează numai mesaje „Eroare la descărcarea

ﬁşierului” plus erori critice

– Avertismente – se înregistrează erori critice şi mesaje de

eroare şi de avertisment

– Înregistrări de informare – se înregistrează mesaje de

informare, inclusiv mesaje de actualizare cu succes, plus toate înregistrările de mai sus

– Înregistrări de diagnosticare – se scriu în log informaţii

necesare pentru setarea amănunţită a programului şi înregistrările de mai sus

1. Ameninţări detectate – utilizaţi această opţiune pentru

a vizualiza toate informaţiile despre evenimente legate de detectarea inﬁltrărilor.

2. Evenimente – această opţiune este concepută pentru

administratori de sistem şi utilizatori pentru a rezolva probleme. Toate acţiunile importante efectuate de ESET NOD32 Antivirus sunt înregistrate în logurile de evenimente.

3. Scanare computer la‑cerere – în această fereastră sunt aﬁşate

rezultatele tuturor scanărilor ﬁnalizate. Faceţi dublu clic pe orice înregistrare pentru a vizualiza detalii despre scanarea la cerere respectivă.

În ﬁecare secţiune, informaţiile aﬁşate pot ﬁ copiate direct în clipboard selectând înregistrarea şi făcând clic pe butonul Copiere. Pentru a selecta înregistrări multiple, folosiţi tastele CTRL şi SHIFT.

4.6 Interfaţa pentru utilizator

Opţiunile de conﬁgurare a interfeţei pentru utilizator din ESET NOD32 Antivirus pot ﬁ modiﬁcate astfel încât să puteţi adapta mediul de lucru la cerinţele personale. Aceste opţiuni de conﬁgurare pot ﬁ accesate din ramiﬁcaţia Interfaţă utilizator a arborelui Setare avansată ESET NOD32 Antivirus.

Secţiunea Elemente interfaţă utilizator permite utilizatorilor să comute, dacă doresc, la modul Avansat. Modul Avansat aﬁşează setări mai detaliate şi controale suplimentare din ESET NOD32 Antivirus.

Opţiunea Interfaţă graﬁcă utilizator trebuie dezactivată în cazul în care elementele graﬁce diminuează performanţa computerului sau cauzează alte probleme. De asemenea, interfaţa graﬁcă poate ﬁ dezactivată pentru utilizatorii cu probleme de vedere, deoarece este posibil ca aceasta să intre în conﬂict cu aplicaţii speciale folosite pentru citirea textului aﬁşat pe ecran.

Dacă doriţi să dezactivaţi fereastra de startare ESET NOD32 Antivirus, dezactivaţi opţiunea Aﬁşare fereastră de startare la pornire.

În partea de sus a ferestrei principale a programului ESET NOD32 Antivirus există un meniu standard care poate ﬁ activat sau dezactivat în funcţie de opţiunea Utilizare meniu standard.

Dacă opţiunea Aﬁşare sfaturi ecran este activată, se va aﬁşa scurtă descriere a oricărei opţiuni dacă se va deplasa cursorul pe aceasta. Opţiunea Selectare element de control activ va determina evidenţierea de către sistem a oricărui element care se aﬂă curent sub zona activă a cursorului mouse-ului. Elementul evidenţiat va ﬁ activat după un clic de mouse.

Pentru a scădea sau a creşte viteza efectelor animate, selectaţi opţiunea Utilizare controale animate şi deplasaţi bara de glisareViteză spre stânga sau spre dreapta.

Pentru a activa utilizarea de pictograme animate pentru aﬁşarea progresului diverselor operaţii, bifaţi caseta de selectare Utilizare

pictograme animate.... Dacă doriţi ca programul să emită un sunet

dacă are loc un eveniment important, selectaţi opţiunea Utilizare semnal acustic.

Primul element este Aﬁşare alerte. Dezactivarea acestei opţiuni va revoca toate ferestrele de alertă; această acţiune este adecvată numai pentru un număr limitat de situaţii speciﬁce. Pentru majoritatea utilizatorilor, recomandăm păstrarea opţiunii implicite (Activat).

Pentru a închide automat ferestre pop-up după o anumită perioadă de timp, selectaţi opţiunea Închide automat casetele de mesaje după (sec.). Dacă nu sunt închise manual de către utilizator, ferestrele de alertă sunt închise automat după expirarea perioadei de timp speciﬁcate.

Notiﬁcările de pe desktop şi sfaturile balon au rol exclusiv informativ şi nu necesită sau oferă interacţiune cu utilizatorul. Acestea sunt aﬁşate în zona de notiﬁcare din partea din dreapta-jos a ecranului. Pentru a activa aﬁşarea notiﬁcărilor pe desktop, selectaţi opţiunea Aﬁşare notiﬁcări pe desktop. Opţiuni mai detaliate – durata de aﬁşare a notiﬁcărilor şi transparenţa ferestrelor pot ﬁ modiﬁcate făcând clic pe butonul Conﬁgurare notiﬁcări. Pentru a previzualiza comportamentul notiﬁcărilor, faceţi clic pe butonul Previzualizare. Pentru a conﬁgura durata de aﬁşare a sfaturilor balon, accesaţi opţiunea Aﬁşare sfaturi balon în bara de activităţi (sec.).

Caracteristicile interfeţei pentru utilizator includ, de asemenea, opţiunea de protejare prin parolă a parametrilor de setare ai programului ESET NOD32 Antivirus. Această opţiune este amplasată în submeniul Protecţie setări din interfaţa pentru utilizator. Pentru a oferi securitate maximă sistemului dvs., este esenţial ca programul să ﬁe conﬁgurat corect. Modiﬁcările neautorizate pot cauza pierderea de date importante. Pentru a seta o parolă pentru protejarea parametrilor de setare, faceţi clic pe Introduceţi parola…

4.6.1 Alerte şi notiﬁcări

Secţiunea Setare alerte şi notiﬁcări din interfaţa pentru utilizator vă permite să conﬁguraţi modul de tratare a mesajelor de alertă şi a notiﬁcărilor de sistem în ESET NOD32 Antivirus 4.

Faceţi clic pe Setare avansată... pentru a introduce opţiuni suplimentare de setare a alertelor şi notiﬁcărilor, inclusiv Aﬁşează numai notiﬁcările care necesită intervenţia utilizatorului. Această opţiune vă permite să activaţi/dezactivaţi aﬁşarea alertelor şi a notiﬁcărilor care nu necesită interacţiunea cu utilizatorul. Selectaţi Aﬁşează numai notiﬁcările care necesită intervenţia utilizatorului la executarea aplicaţiei în modul ecran complet pentru a anula toate notiﬁcările neinteractive. În meniul Detalii minime pentru evenimente de aﬁşat puteţi selecta nivelul iniţial de gravitate a alertelor şi notiﬁcărilor de aﬁşat.

Cea din urmă caracteristică a acestei secţiuni este speciﬁcarea de adrese de notiﬁcări într-un mediu multi-utilizator. Câmpul

La sistemele multi‑utilizator, aﬁşează notiﬁcările pe ecranul utilizatorului: permite utilizatorului să deﬁnească numele

persoanelor care vor primi notiﬁcări importante de la ESET NOD32 Antivirus 4. În mod normal, aceste persoane trebuie să ﬁe administratori de sistem sau de reţea. Această opţiune este utilă în special pentru servere terminale, cu condiţia ca toate notiﬁcările de sistem să ﬁe trimise administratorului.

4.7 ThreatSense.Net

ThreatSense.Net Early Warning System este un instrument care informează imediat şi în permanenţă compania ESET despre inﬁltrări noi. Instrumentul bidirecţional ThreatSense.Net Early Warning System are un singur scop – să îmbunătăţească protecţia pe care v-o putem oferi. Modul optim de a ne asigura că descoperim ameninţări noi imediat ce apar este de a ne „conecta” la cât mai mulţi clienţi posibil şi de a-i folosi ca pe „pionieri” în descoperirea ameninţărilor. Există două opţiuni:

Puteţi decide să nu activaţi ThreatSense.Net Early Warning System. • Nu veţi pierde nicio funcţionalitate din software şi veţi dispune în continuare de cea mai bună protecţie pe care v-o putem oferi.

Puteţi conﬁgura Early Warning System pentru a trimite informaţii • anonime despre ameninţări noi şi despre locaţia codului acestora într-un singur ﬁşier. Fişierul poate ﬁ trimis la ESET pentru analiză detaliată. Studierea acestor ameninţări va ajuta ESET să îşi actualizeze propriile capacităţi de detectare. ThreatSense.Net Early Warning System va colecta informaţii despre computerul dvs. corelate cu ameninţările nou detectate. Este posibil ca aceste informaţii să includă un eşantion sau o copie a ﬁşierului în care apare ameninţarea, calea către ﬁşierul respectiv, numele ﬁşierului, informaţii despre dată şi oră, procesul cu ajutorul căruia ameninţarea a apărut pe computerul dvs. şi informaţii despre sistemul de operare al computerului. Este posibil ca unele dintre aceste informaţii să includă informaţii personale despre utilizatorul computerului, precum numele de utilizator dintr-o cale de director etc. Un exemplu de informaţii despre un ﬁşier trimise este disponibil aici.

Deoarece există şansa ca în acest mod să se divulge ocazional unele informaţii despre dvs. şi computerul dvs. laboratorului nostru de ameninţări de la ESET, aceste informaţii nu vor ﬁ folosite în NICIUN alt scop decât cel de a răspunde imediat la ameninţări noi.

În mod implicit, ESET NOD32 Antivirus se conﬁgurează astfel încât să solicite acordul înainte de trimiterea ﬁşierelor suspecte pentru analiză detaliată către laboratorul ESET de ameninţări. Trebuie reţinut faptul că ﬁşierele cu anumite extensii, precum .doc sau .xls, sunt excluse întotdeauna din procesul de trimitere, chiar dacă este posibil ca în acestea să ﬁe detectate ameninţări. De asemenea, puteţi adăuga alte extensii, în cazul în care există anumite ﬁşiere pe care dvs. sau organizaţia dvs. doreşte să evite să le trimită.

Setarea ThreatSense.Net este accesibilă din arborele de setare avansată, în Instrumente > ThreatSense.Net. Bifaţi caseta de selectare Activează ThreatSense.Net Early Warning System . Acest lucru vă va permite să activaţi instrumentul; apoi faceţi clic pe butonul Setare avansatăs.

Dacă nu doriţi să ﬁe trimis niciun ﬁşier, selectaţi Nu trimite pentru analiză. Reţineţi că netrimiterea ﬁşierelor pentru analiză nu afectează trimiterea de informaţii statistice către ESET. Informaţiile statistice sunt conﬁgurate în secţiunea de setare aferentă acestora, descrisă în capitolul următor.

Momentul trimiterii

Fişierele suspecte vor ﬁ trimise către laboratoarele ESET pentru analiză cât mai curând posibil. Această acţiune este recomandată dacă este disponibilă o conexiune Internet permanentă; în această situaţie ﬁşierele suspecte pot ﬁ trimise fără întârziere. Cealaltă opţiune este trimiterea ﬁşierelor suspecte în timpul actualizării. Dacă această opţiune este selectată, ﬁşierele suspecte vor ﬁ colectate şi încărcate în serverele Early Warning System în timpul unei actualizări.

Filtru de excluderi

Nu toate ﬁşierele trebuie trimise pentru analiză. Filtrul de excluderi vă permite să excludeţi anumite ﬁşiere/directoare din procesul de trimitere. De exemplu, poate ﬁ utilă excluderea ﬁşierelor care pot cuprinde informaţii potenţial conﬁdenţiale, precum documente sau foi de calcul. Cele mai obişnuite tipuri de ﬁşiere sunt excluse în mod implicit (Microsoft Oce, OpenOce). Dacă doriţi, puteţi extinde lista de ﬁşiere excluse.

4.7.1 Fişierele suspecte

Fila Fişiere suspecte vă permite să conﬁguraţi modul în care ameninţările sunt trimise la laboratorul ESET pentru analiză.

Dacă găsiţi un ﬁşier suspect, îl puteţi trimite pentru analiză la laboratoarele noastre de viruşi. Dacă se dovedeşte că acesta este o aplicaţie malware, detectarea lui va ﬁ adăugată la următoarea actualizare a semnăturilor.

Trimiterea de ﬁşiere poate ﬁ setată să ﬁe efectuată automat, fără solicitare. Dacă această opţiune este selectată, ﬁşierele suspecte sunt trimise în fundal. Dacă doriţi să ştiţi ce ﬁşiere au fost trimise pentru analiză şi să conﬁrmaţi trimiterea, selectaţi opţiunea Întreabă înainte

de a trimite.

Email‑ul de contact

Email-ul de contact este trimis la ESET împreună cu ﬁşierele suspecte şi poate ﬁ utilizat pentru a vă contacta, dacă pentru analiză sunt necesare informaţii suplimentare despre ﬁşierele trimise. Reţineţi că veţi primi un răspuns de la ESET numai dacă sunt necesare informaţii suplimentare.

4.7.2 Statistica

ThreatSense.Net Early Warning System colectează informaţii anonime despre computerul dvs. corelate cu ameninţările recent detectate. Aceste informaţii pot include numele inﬁltrării, data şi ora la care aceasta a fost detectată, versiunea de ESET NOD32 Antivirus, versiunea sistemului de operare al computerului dvs. şi setările regionale. În mod normal, statisticile sunt trimise către serverele ESET o dată sau de două ori pe zi.

Un exemplu de pachet statistic trimis:

# utc_time=2005‑04‑14 07:21:28 # country=“România“

# language=“ROMÂNĂ“

# osver=5.1.2600 NT # engine=5417 # components=2.50.2 # moduleid=0x4e4f4d41

# lesize=28368 # lename=C:\Documents and Settings\Administrator\ Local Settings\Temporary Internet Files\Content.IE5\ C14J8NS7\rdgFR1463[1].exe

Momentul trimiterii

În secţiunea Momentul trimiterii puteţi deﬁni momentul în care vor ﬁ trimise informaţiile statistice. Dacă alegeţi să trimiteţi Cât de curând posibil, informaţiile statistice vor ﬁ trimise imediat după creare. Această setare este adecvată situaţiei în care este disponibilă o conexiune Internet permanentă. Dacă se selectează În timpul actualizării, informaţiile statistice vor ﬁ păstrate şi trimise împreună în timpul următoarei actualizări.

4.7.3 Trimiterea

4.8 Administrarea la distanţă

Administrarea la distanţă este un instrument eﬁcient pentru întreţinerea politicii de siguranţă şi pentru obţinerea unei prezentări generale a gestionării securităţii în cadrul reţelei. Aceasta este utilă în special când este aplicată la reţele mai mari. Pe lângă faptul că administrarea la distanţă sporeşte nivelul securităţii, aceasta facilitează folosirea administrării ESET NOD32 Antivirus pe staţiile de lucru client.

Opţiunile de setare pentru administrarea la distanţă sunt disponibile în fereastra principală a programului ESET NOD32 Antivirus. Faceţi clic pe Setare > Intrare în tot arborele de setare avansată... > Diverse > Administrare la distanţă.

În această secţiune, puteţi alege mijloacele de trimitere a informaţiilor statistice: prin Administrare la distanţă (ESET Remote Administrator) sau direct la ESET. Dacă doriţi să ﬁţi sigur că ﬁşierele suspecte şi informaţiile statistice sunt trimise la ESET, selectaţi opţiunea Prin intermediul Administrare la distanţă sau direct către ESET. Dacă această opţiune este selectată, ﬁşierele şi statisticile sunt trimise prin toate mijloacele disponibile. Trimiterea ﬁşierelor suspecte prin Administrare la distanţă presupune trimiterea ﬁşierelor şi statisticilor către serverul de administrare la distanţă, care ca asigura trimiterea ulterioară a acestora către laboratoarele ESET de viruşi. Dacă este selectată opţiunea Direct la ESET toate ﬁşierele suspecte şi informaţiile statistice sunt trimise la laboratorul ESET de viruşi direct din program.

Fereastra Setare oferă activarea modului Administrare la distanţă, care poate ﬁ realizată selectând în prealabil caseta de selectare Conectare la serverul de administrare la distanţă. Apoi puteţi accesa celelalte opţiuni descrise mai jos:

Adresă server• – adresa de reţea a serverului pe care este instalată aplicaţia de server de administrare la distanţă.

Port• – acest câmp conţine un port de server predeﬁnit utilizat pentru conexiune. Vă recomandăm să lăsaţi setarea de port predeﬁnită, şi anume 2222.

Interval de conectare la server (min.)• – Aceasta indică frecvenţa cu care ESET NOD32 Antivirus se va conecta la serverul ERA pentru a trimite datele. Cu alte cuvinte, informaţiile sunt trimise la intervale de timp deﬁnite aici. Dacă aceasta este setată la 0, informaţiile vor ﬁ trimise la ﬁecare 5 secunde.

Administrare la distanţă necesită autentiﬁcare• – vă permite să introduceţi o parolă pentru conectarea la serverul de administrare la distanţă, dacă este necesar.

Faceţi clic pe OK pentru a conﬁrma modiﬁcările şi pentru a aplica setările. ESET NOD32 Antivirus va utiliza aceste setări pentru a se conecta la serverul la distanţă.

În cazul în care există ﬁşiere care aşteaptă să ﬁe trimise, butonul Trimitere acum este activat în această fereastră de setare. Faceţi clic pe acest buton dacă doriţi să trimiteţi imediat şi informaţiile statistice.

Bifaţi caseta de selectare Activare înregistrare în jurnal pentru a activa înregistrarea trimiterii de ﬁşiere şi informaţii statistice. După ﬁecare trimitere a unui ﬁşier suspect sau a unei informaţii statistice, se creează o înregistrare în logul de evenimente.

4.9 Licenţa

Ramiﬁcaţia Licenţă vă permite să gestionaţi cheile de licenţă pentru ESET NOD32 Antivirus şi alte produse ESET. După achiziţionare, cheile de licenţă sunt livrate împreună cu numele dvs. de utilizator şi parola. Pentru a adăuga/elimina o cheie de licenţă, faceţi clic pe butonul corespunzător din fereastra Manager de licenţe. Managerul de licenţe poate ﬁ accesat din arborele Setare avansată, sub Diverse > Licenţe.

Cheia de licenţă este un ﬁşier text care conţine informaţii despre produsul achiziţionat: proprietarul acestuia, numărul de licenţe şi data expirării.

Fereastra Manager de licenţe permite utilizatorului să încarce şi să vizualizeze conţinutul unei chei de licenţă folosind butonul Adăugare – informaţiile conţinute sunt aﬁşat în manager. Pentru a şterge ﬁşiere de licenţă din listă, faceţi clic pe Eliminare.

Dacă o cheie de licenţă a expirat şi sunteţi interesat să achiziţionaţi o reînnoire, faceţi clic pe butonul Order – veţi ﬁ redirecţionat către magazinul nostru online.

5. Utilizatorii avansaţi

Acest capitol descrie caracteristicile ESET NOD32 Antivirus care se pot dovedi utile utilizatorilor mai avansaţi. Opţiunile de setare pentru aceste caracteristici pot ﬁ accesate numai în modul Avansat. Pentru a comuta la modul Avansat, faceţi clic pe Comutare în modul Avansat din colţul din stânga-jos al ferestrei principale a programului sau apăsaţi combinaţia de taste CTRL + M.

5.1 Setarea serverului proxy

În ESET NOD32 Antivirus, setarea serverului proxy este disponibilă în două secţiuni diferite din structura arborelui Setare avansată.

În primul rând, setările pentru serverul proxy pot ﬁ conﬁgurate în Diverse > Server proxy. Speciﬁcând serverul proxy la acest nivel, deﬁniţi setările globale ale serverului proxy pentru toate componentele ESET NOD32 Antivirus. Aceşti parametri vor ﬁ utilizaţi de toate modulele care necesită conectare la Internet.

Pentru a speciﬁca setările serverului proxy pentru acest nivel, bifaţi caseta de selectare Utilizează server proxy şi apoi introduceţi adresa serverului proxy în câmpul Server proxy: şi numărul portului serverului proxy.

În cazul în care comunicarea cu serverul proxy necesită autentiﬁcare, bifaţi caseta de selectare Serverul proxy necesită autentiﬁcare şi introduceţi un nume de utilizator şi o parolă valide în câmpurile respective. Faceţi clic pe butonul Detectează server proxy pentru a detecta automat şi introduce setările de server proxy. Parametrii speciﬁcaţi în Internet Explorer vor ﬁ copiaţi. Reţineţi că această caracteristică nu regăseşte date de autentiﬁcare (nume de utilizator şi parolă); acestea trebuie furnizate de către utilizator.

De asemenea, setările de server proxy pot ﬁ stabilite în secţiunea Setare actualizare avansată (ramiﬁcaţia Actualizare a arborelui Setare avansată). Această setare se aplică pentru proﬁlul de actualizare dat şi este recomandat pentru laptopuri, deoarece acestea primesc adesea actualizări de semnături din diverse locaţii. Pentru mai multe informaţii despre această setare, consultaţi secţiunea 4.4, „Actualizarea sistemului”.

5.2 Importul/Exportul setărilor

Exportul şi importul conﬁguraţiei curente a programului ESET NOD32 Antivirus sunt disponibile în meniul Avansat

Exportul şi importul utilizează tipul de ﬁşier .xml. Exportul şi importul sunt utile atunci când trebuie să efectuaţi backup pentru conﬁguraţia curentă a programului ESET NOD32 Antivirus în vederea utilizării ulterioare (din diverse motive) a acestei conﬁguraţii. De asemenea, opţiunea de export al setărilor va ﬁ apreciată de persoanele care doresc să utilizeze conﬁguraţiile lor preferate pentru programul ESET NOD32 Antivirus pe mai multe sisteme – nu trebuie decât să importe propriul ﬁşier .xml.

5.2.1 Exportul setărilor

Exportul conﬁguraţiei se efectuează foarte uşor. Dacă doriţi să salvaţi conﬁguraţia curentă a programului ESET NOD32 Antivirus,

faceţi clic pe Setare > Import şi export setări.... Selectaţi opţiunea

Export setări şi introduceţi numele ﬁşierului de conﬁgurare. Utilizaţi browserul pentru a selecta o locaţie de pe computerul dvs. unde doriţi să salvaţi ﬁşierul de conﬁgurare.

5.2.2 Importul setărilor

Paşii care trebuie urmaţi pentru importul setărilor sunt foarte similari. Din nou, selectaţi Import şi export setări şi apoi selectaţi opţiunea Import setări. Faceţi clic pe butonul ... şi răsfoiţi după ﬁşierul de conﬁgurare pe care doriţi să-l importaţi.

5.3 Linia de comandă

Modulul ESET NOD32 Antivirus poate ﬁ lansat prin intermediul liniei de comandă – manual (cu ajutorul comenzii „ecls”) sau cu ajutorul unui ﬁşier de comenzi („bat”).

Parametrii şi butoanele următoare pot ﬁ folosite la executarea scanner-ului la cerere din linia de comandă:

Opţiuni generale:

– help aﬁşare ajutor şi părăsire – version aﬁşare informaţii versiune şi părăsire – base-dir = DIRECTOR încărcare module din DIRECTOR – quar-dir = DIRECTOR DIRECTOR carantină – aind aﬁşare indicator activitate

-- auto scanează toate unităţile ﬁxe în modul Curăţare

Ţinte:

– ﬁles scanare ﬁşiere (implicit) – no-ﬁles nu se scanează ﬁşiere – boots scanare sectoare de încărcare

(implicit)

– no-boots nu se scanează sectoare de încărcare – arch scanare arhive (implicit) – no-arch nu se scanează arhive – max-archive-level = NIVEL NIVEL maxim imbricare arhivă – scan-timeout = LIMITĂ scanare arhivă cel mult LIMITĂ

secunde. Dacă timpul de scanare atinge această limită, scanarea arhivei este oprită şi scanarea va continua cu ﬁşierul următor

– max-arch-size=DIMENSIUNE scanează numai primii

DIMENSIUNE bytes din arhive (implicit 0 = nelimitat)

– mail scanare ﬁşiere email – no-mail nu se scanează ﬁşiere email – sfx scanare arhive SFX – no-sfx nu se scanează arhive SFX – rtp scanare pachete de rutină – no-rtp nu se scanează pachete de rutină – exclude = DIRECTOR excludere DIRECTOR din proces de

scanare

– subdir scanare subdirectoare (implicit) – no-subdir nu se scanează subdirectoare – max-subdir-level = NIVEL NIVEL maxim imbricare subdirector

(implicit 0 = nelimitat)

– symlink urmare legături simbolice (implicit) – no-symlink ignorare legături simbolice – ext-remove = EXTENSII – ext-exclude = EXTENSII excludere EXTENSII delimitate prin

două puncte din procesul de scanare

Metode:

– adware scanare pentru detectare adware/

spyware/riskware

– no-adware nu se scanează pentru detectare

adware/spyware/riskware

– unsafe scanare pentru detectare aplicaţii

potenţial nesigure

– no-unsafe nu se scanează pentru detectare

aplicaţii potenţial nesigure

– unwanted scanare pentru detectare aplicaţii

potenţial nedorite

– no-unwanted nu se scanează pentru detectare

aplicaţii potenţial nedorite

– pattern folosire semnături – no-pattern nu se folosesc semnături – heur activare euristică – no-heur dezactivare euristică – adv-heur activare Euristică avansată – no-adv-heur dezactivare Euristică avansată

Loguri:

– log-ﬁle=FIŞIER rezultat log în FIŞIER – log-rewrite suprascriere ﬁşier rezultat

(valoarea implicită – adăugare) – log-all scriere în log inclusiv ﬁşiere curate – no-log-all nu se scriu în log ﬁşiere curate

(implicit)

Codurile de ieşire posibile ale scanării:

0 – nu a fost găsită nici o ameninţare 1 – ameninţare găsită, dar nu a fost curăţată 10 – unele ﬁşiere au rămas infectate 101 – eroare arhivă 102 – eroare accesare 103 – eroare internă

NOTĂ:

Codurile de ieşire a căror valoare este mai mare decât 100 semniﬁcă faptul că ﬁşierul nu a fost scanat şi, din acest motiv, este posibil să ﬁe infectat.

5.4 ESET SysInspector

ESET SysInspector este o aplicaţie care inspectează în profunzime computerul şi aﬁşează datele adunate într-un mod cuprinzător. Informaţii precum aplicaţiile şi driverele instalate, conexiunile de reţea sau înregistrările importante în registry vă pot ajuta să investigaţi comportamentul suspect al sistemului datorat incompatibilităţii de software sau hardware sau cel datorat infecţiei cu cod malware.

Puteţi găsi două variante de SysInspector în portofoliul ESET. Aplicaţia portabilă (SysInspector.exe) poate ﬁ descărcată gratuit de pe site-ul Web ESET. Varianta integrată este inclusă în ESET NOD32 Antivirus 4. Pentru a deschide secţiunea SysInspector, activaţi modul de aﬁşare Avansat în colţul din stânga-jos şi faceţi clic pe Instrumente > SysInspector. Ambele variante au funcţionalităţi identice şi aceleaşi comenzi de program. Singura diferenţă constă în modul de gestionare a rezultatelor. Aplicaţia portabilă vă permite să exportaţi un instantaneu al sistemului într-un ﬁşier XML şi apoi să-l salvaţi pe hard disk. De asemenea, acest lucru este posibil şi în varianta SysInspector integrată. Suplimentar, aveţi posibilitatea să stocaţi în mod convenabil instantaneele de sistem direct în ESET NOD32 Antivirus 4 > Instrumente > SysInspector (pentru informaţii suplimentare consultaţi 5.4.1.4 SysInspector ca parte a ENA).

Scanarea computerului de către ESET SysInspector necesită timp. Este posibil ca aceasta să dureze de la 10 secunde până la câteva minute în funcţie de conﬁguraţia hardware, sistemul de operare şi numărul de aplicaţii instalate pe computer.

5.4.1 Interfaţa pentru utilizator şi folosirea aplicaţiei

Pentru a facilita utilizarea, fereastra principală este împărţită în patru secţiuni – comenzi de program în partea superioară a ferestrei principale, fereastra Navigare în partea stângă şi fereastra Descriere în partea dreaptă în centrul ferestrei principale şi fereastra Detalii în partea inferioară dreaptă a ferestrei principale.

Curăţare:

– action = ACŢIUNE efectuare ACŢIUNE asupra obiectelor

infectate. Acţiuni disponibile: none (niciuna), clean (curăţare), prompt (atenţionare)

– quarantine copiere ﬁşiere infectate în carantină

(se adaugă la ACŢIUNE)

– no-quarantine nu se copiază ﬁşiere infectate în

Carantină

5.4.1.1 Comenzile de program

5.4.1.2 Navigarea în ESET SysInspector

Această secţiune conţine descrierea tuturor comenzilor de program disponibile în ESET SysInspector

Fişier

Faceţi clic aici pentru a stoca raportul de stare curent pentru examinare ulterioară sau pentru a deschide un raport stocat anterior. Dacă doriţi să publicaţi raportul, vă recomandăm să îl generaţi într-o formă adecvată pentru trimitere. În această formă, raportul omite informaţiile conﬁdenţiale.

Notă: Puteţi deschide rapoartele ESET SysInspector stocate anterior prin glisarea şi ﬁxarea acestora în fereastra principală.

Arbore

Vă permite să extindeţi sau să închideţi toate nodurile

Listă

Conţine funcţii necesare pentru navigarea mai simplă în cadrul programului şi alte funcţii, precum căutarea de informaţii online.

Important: Elementele subliniate cu roşu sunt necunoscute; de aceea, programul le marchează ca elemente potenţial periculoase. Dacă un element este scris cu caractere roşii, aceasta nu înseamnă că puteţi şterge ﬁşierul. Înainte de a şterge ﬁşierele, asiguraţi-vă că acestea sunt într-adevăr periculoase sau inutile.

Ajutor

Conţine informaţii despre aplicaţii şi despre funcţiile acesteia.

Detalii

Se referă la informaţiile aﬁşate în alte secţiuni din fereastra principală şi facilitează utilizarea programului. În modul „Elementar”, aveţi acces la informaţiile utilizate pentru rezolvarea problemelor obişnuite ale sistemului dvs. În modul „Mediu”, programul aﬁşează detalii mai puţin utilizate, în timp ce, în modul „Complet”, ESET SysInspector aﬁşează toate informaţiile necesare pentru rezolvarea unor probleme cu caracter specializat.

Filtrare elemente

Rolul ﬁltrării elementelor este identiﬁcarea ﬁşierelor sau a înregistrărilor în registry suspecte din sistemul dvs. Prin reglarea cursorului, puteţi ﬁltra elementele în funcţie de nivelul de risc al acestora. În cazul în care cursorul se aﬂă în extrema stângă (Nivel de risc 1), se vor aﬁşa toate elementele. Dacă deplasaţi cursorul spre dreapta, programul ﬁltrează toate elementele cu un nivel de risc mai redus decât nivelul de risc curent şi aﬁşează numai elementele mai puţin suspecte decât nivelul aﬁşat. În cazul în care cursorul se aﬂă în extrema dreaptă, programul aﬁşează numai elementele dăunătoare.

Toate elementele care se încadrează în intervalul de risc 6 – 9 pot reprezenta un risc pentru securitatea sistemului. Dacă nu utilizaţi unele dintre soluţiile de securitate de la ESET, vă recomandăm să scanaţi sistemul cu Scannerul ESET Online după ce programul a identiﬁcat astfel de elemente. Scannerul ESET Online este un serviciu gratuit şi este disponibil la adresa http://www.eset.eu/online-scanner.

Notă: Nivelul de risc al unui element poate ﬁ stabilit rapid prin compararea culorii elementului cu culoarea din cursorul Nivel de risc.

ESET SysInspector clasiﬁcă diferite tipuri de informaţii în câteva secţiuni de bază, denumite noduri. Puteţi aﬂa mai multe detalii prin extinderea ﬁecărui nod în subnoduri, dacă astfel de detalii sunt disponibile. Pentru a deschide sau pentru a restrânge un nod, faceţi dublu clic pe numele nodului sau faceţi clic pe sau pe din dreptul numelui nodului. Atunci când navigaţi prin structura arbore alcătuită din noduri şi subnoduri din fereastra Navigare, puteţi găsi diferite detalii pentru ﬁecare nod aﬁşat în fereastra Descriere. Dacă navigaţi prin elementele din fereastra Descriere, este posibil ca în fereastra Detalii să se aﬁşeze detalii suplimentare pentru ﬁecare element.

În continuare, sunt prezentate descrierile pentru nodurile principale din fereastra Navigare şi informaţiile conexe din fereastra Descriere şi fereastra Detalii.

Procese în execuţie

Acest nod conţine informaţii despre aplicaţiile şi despre procesele care se execută în momentul generării raportului. În fereastra Descriere, puteţi găsi detalii suplimentare pentru ﬁecare proces, cum ar ﬁ bibliotecile dinamice utilizate de proces şi locaţia acestora în sistem, numele furnizorului aplicaţiei, nivelul de risc al ﬁşierului etc.

Fereastra Detalii conţine informaţii suplimentare pentru elementele selectate din fereastra Descriere, cum ar ﬁ dimensiunea ﬁşierului sau codul hash.

Notă: Un sistem de operare este alcătuit din mai multe componente kernel, care se execută 24 de ore/7 zile şi care oferă funcţii de bază şi funcţii esenţiale pentru celelalte aplicaţii ale utilizatorului. În anumite cazuri, calea de ﬁşier pentru astfel de ﬁşiere se aﬁşează în instrumentul ESET SysInspector începând cu \??\. Aceste simboluri asigură optimizarea proceselor înainte de lansare; procesele nu reprezintă niciun pericol pentru sistem şi sunt corecte.

Conexiuni de reţea

Fereastra Descriere conţine o listă cu procesele şi aplicaţiile care comunică prin reţea, utilizând protocolul selectat în fereastra Navigare (TCP sau UDP) şi adresa la distanţă la care este conectată aplicaţia. De asemenea, puteţi veriﬁca adresele IP atribuite de serverul DNS.

Fereastra Detalii conţine informaţii suplimentare pentru elementele selectate din fereastra Descriere, cum ar ﬁ dimensiunea ﬁşierului sau codul hash.

Înregistrări importante în registry

Acest nod conţine o listă cu anumite înregistrări din registry, care sunt adesea corelate cu anumite probleme ale sistemului, cum ar ﬁ speciﬁcarea programelor lansate la pornirea sistemului, obiectele de ajutor în navigare (BHO) etc.

În fereastra Descriere, puteţi aﬂa ce ﬁşiere sunt corelate cu anumite înregistrări din registry. Puteţi vizualiza detalii suplimentare în fereastra Detalii.

Servicii

Fereastra Descriere conţine o listă cu ﬁşierele înregistrate ca Servicii Windows. Puteţi veriﬁca setările de lansare a serviciului şi anumite detalii despre ﬁşier în fereastra Detalii.

Căutare

Funcţia de căutare poate ﬁ utilizată pentru găsirea rapidă a unui anumit element după nume sau după o parte din numele acestuia. Rezultatele cererii de căutare sunt aﬁşate în fereastra Descriere.

Revenire

Faceţi clic pe săgeată înapoi sau săgeată înainte pentru a reveni la informaţiile aﬁşate anterior în fereastra Descriere.

Secţiune stare

Aﬁşează nodul curent din fereastra Navigare.

Drivere

O listă cu driverele instalate în sistem.

Fişiere critice

Fereastra Descriere aﬁşează conţinutul ﬁşierelor critice corelate cu sistemul de operare Microsoft Windows®.

Informaţii despre sistem

Acest nod conţine informaţii detaliate despre hardware şi software şi informaţii despre conﬁgurarea variabilelor de mediu şi a drepturilor utilizatorului.

Detalii ﬁşier

O listă cu ﬁşiere de sistem importante şi ﬁşiere din directorul Fişiere program. Puteţi găsi informaţii suplimentare speciﬁce ﬁşierelor în fereastra Descriere şi fereastra Detalii.

Despre

Informaţii despre ESET SysInspector

5.4.1.3 Compararea

Exemplu:

Generaţi şi salvaţi un ﬁşier log, înregistrând informaţiile iniţiale despre sistem, într-un ﬁşier denumit previous.xml. După ce aţi efectuat modiﬁcări ale sistemului, deschideţi SysInspector şi permiteţi generarea unui ﬁşier log nou. Salvaţi-l într-un ﬁşier denumit current.xml.

Pentru a urmări modiﬁcările dintre cele două ﬁşiere log, navigaţi la Fişiere -> Comparare ﬁşiere log. Programul va crea un ﬁşier log comparativ, care aﬁşează diferenţele dintre ﬁşierele log.

Caracteristica de comparare permite utilizatorului să compare două ﬁşiere log existente. Rezultatul acestei caracteristici este un set de elemente care nu sunt comune celor două ﬁşiere log. Această caracteristică se adresează utilizatorilor care doresc să urmărească modiﬁcările din sistem – de exemplu, puteţi identiﬁca activitatea unui cod malware.

După lansare, aplicaţia creează un ﬁşier log nou, care se aﬁşează într-o fereastră nouă. Navigaţi la Fişier -> Salvare log pentru a salva log-ul într-un ﬁşier. Fişierele log pot ﬁ deschise şi vizualizate ulterior. Pentru a deschide un ﬁşier log existent, utilizaţi meniul Fişier -> Deschidere ﬁşier log. În fereastra principală a programului, ESET SysInspector aﬁşează câte un ﬁşier log.

Compararea a două ﬁşiere log se bazează pe principiul comparării unui ﬁşier log activ cu un ﬁşier log salvat într-un ﬁşier. Pentru a compara ﬁşiere log, utilizaţi opţiunea Fişier -> Comparare ﬁşier log şi alegeţi Selectare ﬁşier. Fişierul log selectat va ﬁ comparat cu ﬁşierul log activ din ferestrele principale ale programului. Fişierul log obţinut, numit ﬁşier log comparativ, va aﬁşa numai diferenţele dintre cele două ﬁşiere log.

Notă: În cazul în care comparaţi două ﬁşiere log, selectaţi Fişier -> Salvare ﬁşier log şi salvaţi ﬁşierul log ca ﬁşier ZIP, se salvează ambele ﬁşiere. Dacă deschideţi ulterior un astfel de ﬁşier, ﬁşierele log incluse sunt comparate automat.

Lângă elementele aﬁşate, SysInspector aﬁşează simboluri care identiﬁcă diferenţele dintre ﬁşierele log comparate. Elementele marcate cu

se aﬂă numai în ﬁşierul log activ, nu şi în ﬁşierul log comparativ deschis. Pe de altă parte, elementele marcate cu

se aﬂă numai în ﬁşierul log deschis, nu şi în ﬁşierul log activ.

Descrierea tuturor simbolurilor care pot ﬁ aﬁşate lângă elemente:

valoare nouă, absentă din ﬁşierul log anterior

secţiunea din structura arbore conţine valori noi

valoare eliminată, prezentă numai în ﬁşierul log anterior

secţiunea din structură arbore conţine valori eliminate

valoarea/ﬁşierul a fost modiﬁcat(ă)

secţiunea din structură arbore conţine valori/ﬁşiere modiﬁcate

nivelul de risc a scăzut/era mai ridicat în ﬁşierul log anterior

nivelul de risc a crescut/era mai redus în ﬁşierul log anterior

Puteţi obţine acelaşi rezultat dacă utilizaţi următoarea opţiune în linia de comandă:

SysIsnpector.exe current.xml previous.xml

5.4.1.4 SysInspector ca parte din ESET NOD32 Antivirus 4

Pentru a deschide secţiunea SysInspector din ESET NOD32 Antivirus 4, faceţi clic pe Instrumente > SysInspector. Sistemul de gestionare din fereastra SysInspector este asemănător cu sistemul de gestionare pentru logurile de scanare ale computerului sau pentru sarcinile planiﬁcate. Toate operaţiile pentru instantaneele sistemului – creare, vizualizare, comparare, eliminare şi exportare – pot ﬁ accesate printrun clic sau prin două clicuri.

Fereastra SysInspector conţine informaţii de bază despre instantaneele create, cum ar ﬁ data creării, un scurt comentariu, numele utilizatorului care a creat instantaneul şi starea instantaneului.

Pentru funcţiile Comparare, Adăugare... sau Eliminare pentru instantanee, utilizaţi butoanele din partea inferioară a listei cu instantanee din fereastra SysInspector. Aceste opţiuni sunt disponibile şi în meniul contextual. Pentru a vizualiza instantaneul sistemului selectat, utilizaţi opţiunea Vizualizare din meniul contextual. Pentru a exporta instantaneul selectat într-un ﬁşier, faceţi clic dreapta pe

instantaneu şi selectaţi Exportare.... În continuare, vă prezentăm

o descriere detaliată a opţiunilor disponibile:

Comparare – vă permite să comparaţi două ﬁşiere log existente. Această opţiune se adresează utilizatorilor care doresc să urmărească modiﬁcările dintre ﬁşierul log curent şi un ﬁşier log anterior. Pentru a putea utiliza această opţiune, este necesar să selectaţi două instantanee.

Adăugare creează o înregistrare nouă. Înainte de a crea o înregistrare nouă, este necesar să introduceţi un scurt comentariu pentru înregistrare. Pentru a vedea progresul de creare a instantaneului (a instantaneului generat în momentul respectiv) exprimat în procente, consultaţi coloana Stare. Toate instantaneele realizate au starea Creat.

Eliminare – elimină porturi din listă

Aﬁşare – aﬁşează instantaneul selectat; ca alternativă, puteţi face

dublu clic pe înregistrarea selectată.

Secţiunea de explicaţii aﬁşată în colţul din stânga jos descrie toate simbolurile şi aﬁşează numele ﬁşierelor log comparate.

Orice ﬁşier log comparativ poate ﬁ salvat într-un ﬁşier şi deschis ulterior.

Exportare... – salvează înregistrarea selectată dintr-un ﬁşier XML (şi în versiune zip)

5.5 ESET SysRescue

ESET Recovery CD (ERCD) este un utilitar care vă permite să creaţi un disc de încărcare care conţine ESET NOD32 Antivirus 4 (ENA). Principalul avantaj al utilitarului ESET Recovery CD constă în faptul că ENA se execută independent de sistemul de operare gazdă, în timp ce are acces direct la disc şi la întregul sistem de ﬁşiere. Datorită acestui lucru, se pot elimina inﬁltrările care nu pot ﬁ şterse în mod normal, de ex. atunci când sistemul de operare se execută.

5.5.1 Cerinţe minime

ESET SysRescue (ESR) funcţionează în Mediul preinstalare Microsoft Windows (Windows PE) versiunea 2.x, care se bazează pe Windows Vista. Windows PE face parte din pachetul gratuit Kit de instalare

automată Windows (Windows AIK), prin urmare Windows AIK trebuie instalat înainte de a crea ESR. Datorită acceptării versiunii de Windows PE pe 32 de biţi, ESR se poate crea numai în versiunea ENA/ENA pe 32 de biţi. ESR suportă Windows AIK 1.1 sau o versiune ulterioară. ESR este disponibil în ENA/ENA 4.0 sau o versiune ulterioară.

Notă: ESET NOD32 Antivirus 4 sau ESET NOD32 Antivirus de pe CD-ul ESET SysRescue este actualizat de pe Internet sau de pe soluţia ESET Security pe computerul unde se execută CD-ul ESET SysRescue.

5.5.2.3 Avansat

5.5.2 Cum se creează un CD de salvare

Dacă se îndeplinesc cerinţele minime pentru crearea unui CD ESET SysRescue (ESR), sarcina este uşor de realizat. Pentru a lansa asistentul ESR, faceţi clic pe Start > Programe > ESET > ESET NOD32 Antivirus 4 > ESET SysRescue.

Mai întâi, asistentul veriﬁcă existenţa Windows AIK şi a unui dispozitiv adecvat pentru crearea mediului de încărcare.

La următorul pas, selectaţi mediul de destinaţie pe care se va aﬂa ESR. Pe lângă CD/DVD/USB, puteţi alege să salvaţi ESR ca ﬁşier ISO. Ulterior puteţi inscripţiona imaginea ISO pe CD/DVD sau o puteţi utiliza în alt mod (de ex. într-un mediu virtual, cum ar ﬁ VmWare sau Virtualbox).

După speciﬁcarea tuturor parametrilor, la ultimul pas din asistentul ESET SysRescue veţi vizualiza o recapitulare. Selectaţi parametrii şi porniţi compilarea. Opţiunile disponibile cuprind:

Directoare ESET Antivirus Avansat Dispozitiv USB de încărcare Inscripţionare

5.5.2.1 Directoare

Director temporar este un director de lucru pentru ﬁşierele necesare

în timpul compilării ESET SysRescue.

Director ISO este un director, în care ﬁşierul ISO rezultat este salvat după ﬁnalizarea compilării.

Fila Avansat vă permite să optimizaţi CD-ul ESET SysRescue CD pentru dimensiunea memoriei computerului dvs. Selectaţi 512 MO şi mai mult pentru a scrie conţinutul CD-ului în memoria operaţională (RAM). Dacă selectaţi mai puţin de 512 MO, CD-ul de recuperare va ﬁ accesat permanent când se va executa WinPE.

Drivere externe – în această secţiune puteţi introduce drivere pentru componentele dvs. hardware (de obicei adaptor de reţea). Deşi WinPE se bazează pe Windows Vista SP1 care acceptă o largă varietate de componente hardware, uneori acestea nu sunt recunoscute şi trebuie să le adăugaţi manual driverul corespunzător. Există două modalităţi de introducere a driverului în compilaţia ESET SysRescue – manual (butonul Adăugare) şi automat (butonul Căutare automată). În cazul introducerii manuale, trebuie să selectaţi calea spre ﬁşierul .inf corespunzător (şi ﬁşierul *.sys care se aplică trebuie să se aﬂe în acest director). În cazul introducerii automate, driverul este găsit automat în sistemul de operare al computerului respectiv. Vă recomandăm să utilizaţi introducerea automată numai dacă se utilizează SysRescue pe un computer cu acelaşi adaptor de reţea cu cel utilizat pe computerul pe care se creează SysRescue. În timpul creării ESET SysRescue, driverul este introdus în compilaţie pentru ca utilizatorul să nu trebuiască să îl caute ulterior.

5.5.2.4 Dispozitiv USB de încărcare

Dacă aţi selectat dispozitivul USB ca mediu ţintă, puteţi selecta una dintre unităţile media USB disponibile în ﬁla Dispozitiv USB de încărcare (în cazul în care există mai multe dispozitive USB).

Avertisment: Dispozitivul USB selectat va ﬁ formatat în timpul procesului de creare ESET SysRescue, ceea ce înseamnă că toate datele de pe dispozitiv vor ﬁ şterse.

Lista din această ﬁlă aﬁşează toate unităţile de reţea locale şi mapate împreună cu spaţiul liber disponibil. Dacă unele dintre directoarele de aici se aﬂă pe o unitate cu spaţiu liber insuﬁcient, vă recomandăm să selectaţi altă unitate cu mai mult spaţiu liber disponibil. În caz contrar, este posibilă încheierea prematură a compilării, din cauza spaţiului liber insuﬁcient pe disc.

Aplicaţii externe Acestea vă permit să speciﬁcaţi programe suplimentare care se vor executa sau instala după încărcarea de pe un mediu SysRescue.

Includere aplicaţii externe – permite adăugarea unui program extern la compilaţia SysRescue

Director selectat – director în care se aﬂă programele de adăugat la discul SysRescue

5.5.2.2 ESET Antivirus

Pentru crearea CD-ului ESET SysRescue, puteţi selecta două surse de ﬁşiere ESET pentru a ﬁ utilizate de compilator.

Director ENA – ﬁşierele aﬂate deja în directorul în care este instalat produsul ESET pe computer

Fişier MSI – sunt utilizate ﬁşierele aﬂate în programul de instalare MSI

Proﬁl – puteţi utiliza una dintre următoarele două surse de nume de

utilizator şi parolă:

ENA instalat – numele de utilizator şi parola sunt copiate din versiunile de ESET NOD32 Antivirus 4 sau ESET NOD32 instalate

De la utilizator – se utilizează numele de utilizator şi parola introduse în casetele text corespunzătoare de mai jos

5.5.2.5 Inscripţionare

Dacă aţi selectat CD/DVD ca mediu ţintă, puteţi speciﬁca parametri suplimentari de inscripţionare în ﬁla Inscripţionare.

Ştergere ﬁşier ISO – bifaţi această opţiune pentru a şterge ﬁşierele ISO după crearea CD-ului de salvare ESET.

Ştergere activată – vă permite să selectaţi ştergerea rapidă şi completă.

Dispozitiv de inscripţionare – selectaţi unitatea care va ﬁ folosită pentru inscripţionare.

Avertisment: Aceasta este opţiunea implicită. Dacă este utilizat un CD/ DVD reinscripţionabil, toate datele conţinute sunt şterse.

Secţiunea Mediu conţine informaţii despre mediul introdus în dispozitivul CD/DVD.

Viteză de inscripţionare – selectaţi viteza dorită din meniul vertical. Când selectaţi viteza de inscripţionare, vă recomandăm să luaţi în considerare capacităţile dispozitivului dvs. de inscripţionare şi tipul de CD/DVD utilizat.

5.5.3 Lucrul cu ESET SysRescue

Pentru ca CD/DVD/dispozitivul USB de recuperare să ﬁe utilizat eﬁcient, trebuie să porniţi computerul de pe mediul de încărcare ESET SysRescue. Prioritatea de încărcare se poate modiﬁca în BIOS. Alternativ, puteţi accesa meniul de încărcare în timpul pornirii computerului – de obicei cu una din tastele F9 – F12, în funcţie de versiunea de placă de bază/BIOS.

După încărcare, va porni ENA/ENA. Deoarece ESET SysRescue se utilizează numai în anumite situaţii, unele module de protecţie şi caracteristici de program existente în mod obişnuit în ENA/ENA nu sunt necesare; lista acestora se reduce la Scanare computer, Actualizare şi unele secţiuni din Setare. Capacitatea de actualizare a bazei de semnături este cea mai importantă caracteristică din ESET SysRescue. Vă recomandăm să actualizaţi programul înainte de a porni scanarea computerului.

5.5.3.1 Utilizarea ESET SysRescue

Să considerăm cazul în care computerele din reţea au fost infectate de un virus care a modiﬁcat ﬁşierele executabile (EXE). ENA/ENA poate curăţa toate ﬁşierele infectate cu excepţia explorer.exe, care nu se poate curăţa, nici chiar în modul Siguranţă.

Acest lucru se datorează faptului că explorer.exe, ca proces esenţial din Windows, se lansează şi în modul Siguranţă. ENA/ENA nu poate efectua nicio acţiune cu ﬁşierul, deci acesta rămâne infectat.

Într-un astfel de caz, puteţi apela la ESET SysRescue pentru a rezolva problema. ESET SysRescue nu necesită nicio componentă a sistemului de operare gazdă. Prin urmare, acesta poate procesa (curăţa, şterge) orice ﬁşier de pe disc.

6. Glosar

6.1 Tipuri de inﬁltrări

O inﬁltrare este un software malware care încearcă să pătrundă şi/sau să deterioreze computerul unui utilizator.

6.1.1 Viruşi

Un virus de computer este o inﬁltrare care corupe ﬁşiere existente pe computerul dvs. Viruşii sunt denumiţi astfel după viruşii biologici, deoarece ei folosesc tehnici asemănătoare pentru a se răspândi de la un computer la altul.

Viruşii de computer atacă în special ﬁşierele executabile şi documentele. Pentru a se replica, un virus îşi ataşează „corpul” la sfârşitul unui ﬁşier ţintă. Pe scurt, iată cum funcţionează un virus de computer: după executarea ﬁşierului infectat, virusul se activează (înaintea aplicaţiei originale) şi îşi execută sarcina predeﬁnită. Numai după aceea este permisă execuţia aplicaţiei originale. Un virus nu poate infecta un computer decât dacă un utilizator (în mod accidental sau deliberat) execută sau deschide programul dăunător.

Viruşii de computer pot varia în activitate şi gravitate. Unii sunt extrem de periculoşi, datorită capacităţii lor de a şterge în mod intenţionat ﬁşiere de pe un hard disk. Pe de altă parte, unii viruşi nu provoacă nicio pagubă reală – aceştia au exclusiv rolul de a-l enerva pe utilizator şi de a-i demonstra acestuia aptitudinile tehnice ale autorilor lor.

Este important să reţineţi că viruşii devin (în comparaţie cu troienii şi cu programele spyware) tot mai mult o raritate, deoarece ei nu mai sunt atrăgători din punct de vedere comercial pentru autorii de software dăunător. De asemenea, termenul „virus” este adesea folosit incorect pentru a acoperi toate tipurile de inﬁltrări. În prezent, acesta este treptat înlocuit şi este folosit termenul nou, mai corect, de „malware” (software dăunător).

În cazul în care computerul dvs. este infectat de un virus, este necesar să restauraţi ﬁşierele infectate la starea lor originală – de exemplu trebuie să le curăţaţi folosind un program antivirus.

Exemple de viruşi: OneHalf, Tenga şi Yankee Doodle.

6.1.3 Troieni

Din punct de vedere istoric, troienii de computer au fost deﬁniţi drept o clasă de inﬁltrări care încearcă să se prezinte drept programe utile, păcălindu-i astfel pe utilizatori să le permită executarea. Dar este important de reţinut că acest lucru era valabil pentru troienii din trecut – în prezent nu mai este nevoie să se ascundă. Singurul lor scop este să se inﬁltreze cât mai uşor posibil şi să îşi îndeplinească obiectivele dăunătoare. Termenul „troian” a devenit unul foarte general, el descriind orice inﬁltrare care nu se încadrează într-o anumită clasă de inﬁltrări.

Deoarece este o categorie foarte largă, ea este adesea împărţită în mai multe subcategorii. Cele mai cunoscute sunt:

Downloader – un program dăunător, care are capacitatea de • a descărca alte inﬁltrări de pe Internet.

Dropper – un tip de troian conceput pentru a ﬁxa alte tipuri • de software dăunător pe computere compromise.

Backdoor – o aplicaţie care comunică cu atacatori la distanţă, • permiţându-le să obţină acces la un sistem şi să preia controlul asupra acestuia.

keylogger – (program de înregistrare a apăsărilor de taste) – un • program care înregistrează ﬁecare apăsare de tastă efectuată de un utilizator şi trimite informaţiile atacatorilor la distanţă.

P• rogram de apelare – programele de apelare sunt programe concepute pentru a se conecta la numere de telefon cu tarif special. Este aproape imposibil pentru un utilizator să observe că a fost creată o conexiune nouă. Programele de apelare pot provoca pagube numai utilizatorilor de modemuri pe linie comutată, care nu mai sunt utilizate cu regularitate.

Troienii iau de regulă forma unor ﬁşiere executabile cu extensia .exe. Dacă pe computerul dvs. se detectează un ﬁşier drept troian, este recomandat să-l ştergeţi, deoarece foarte probabil acesta conţine cod malware.

6.1.2 Viermi

Un vierme informatic este un program care conţine cod malware ce atacă computerele gazdă şi se răspândeşte într-o reţea. Diferenţa elementară între un virus şi un vierme este aceea că viermii au capacitatea de a se replica şi a călători singuri. Ei nu depind de ﬁşiere gazdă (sau de sectoare de încărcare).

Viermii proliferează prin intermediul mesajelor de email şi pachetelor de reţea. Astfel, viermii pot ﬁ împărţiţi în două categorii:

Email • – se distribuie singuri la adresele de email găsite în lista de persoane de contact a unui utilizator şi

Reţea• – exploatează vulnerabilităţile de securitate din diverse aplicaţii.

Prin urmare, viermii sunt mult mai viabili decât viruşii de computer. Datorită disponibilităţii răspândite a Internetului, ei se pot răspândi pe tot globul în numai câteva ore de la lansare – în unele cazuri, chiar şi în numai câteva minute. Această capacitate de a se replica în mod independent şi rapid îi face mai periculoşi decât celelalte tipuri de malware, cum ar ﬁ viruşii.

Un vierme activat într-un sistem poate determina o serie de neplăceri: poate şterge ﬁşiere, poate reduce performanţele sistemului sau chiar poate dezactiva anumite programe. Prin natura lor, aceştia sunt clasiﬁcaţi drept „mijloace de transport” pentru alte tipuri de inﬁltrări.

Dacă un vierme de computer v-a infectat computerul, vă recomandăm să ştergeţi ﬁşierele infectate, deoarece probabil ele conţin cod malware.

Exemple de viermi binecunoscuţi: Lovsan/Blaster, Stration/Warezov, Bagle şi Netsky.

Exemple de troieni binecunoscuţi: NetBus, Trojandownloader. Small.ZL, Slapper

6.1.4 Rootkit‑uri

Rootkit-urile sunt programe dăunătoare care acordă atacatorilor de pe Internet acces nelimitat la un sistem, ascunzându-le în acelaşi timp prezenţa. Rootkit-urile, după ce accesează un sistem (de regulă exploatând o vulnerabilitate de sistem), folosesc funcţii din sistemul de operare pentru a evita detectarea de către software-ul antivirus: ele ascund procesele, ﬁşierele şi datele din registry-ul Windows. Din acest motiv, este aproape imposibilă detectarea lor folosind tehnicile obişnuite de testare.

Atunci când vine vorba de prevenirea rootkit-urilor, reţineţi că există două niveluri de detecţie:

1. Atunci când acestea încearcă să acceseze un sistem. Ele încă nu sunt prezente, prin urmare sunt inactive. Majoritatea sistemelor antivirus pot elimina rootkit-urile la acest nivel (presupunând că ele detectează într-adevăr aceste ﬁşiere ca ﬁind infectate).

2. Atunci când sunt ascunse de testarea normală. Utilizatorii sistemului antivirus ESET proﬁtă de avantajul tehnologiei Anti-Stealth care este, de asemenea, capabilă să detecteze şi să elimine rootkit-urile active.

6.1.5 Adware

Adware este prescurtarea de la software care se bazează pe publicitate. În această categorie intră programele care aﬁşează materiale publicitare. Adesea aplicaţiile adware vor deschide automat într-un browser Internet o fereastră nouă pop-up ce conţine reclame

sau vor modiﬁca pagina de pornire a browserului. Adesea aplicaţiile adware sunt împachetate împreună cu programe freeware, permiţând dezvoltatorilor de freeware să acopere costurile de dezvoltare pentru aplicaţiile lor (de obicei utile).

Aplicaţiile adware nu sunt, în sine, periculoase – utilizatorii vor ﬁ doar deranjaţi de reclame. Pericolul constă în faptul că aplicaţiile adware pot executa şi funcţii de urmărire (precum procedează şi aplicaţiile spyware).

Dacă decideţi să utilizaţi un produs freeware, acordaţi o atenţie deosebită la instalarea programului. Cel mai probabil, programul de instalare vă va notiﬁca despre instalarea unui program suplimentar adware. Cel mai adesea, vi se va permite să renunţaţi la acesta şi să instalaţi programul fără adware. Pe de altă parte, unele programe nu se vor instala fără adware sau funcţionalitatea lor va ﬁ limitată. Acest lucru înseamnă că aplicaţia adware accesează adesea sistemul în mod „legal”, deoarece utilizatorii şi-au dat acceptul. În acest caz, este mai bine să ﬁţi în siguranţă decât să vă pară rău.

Dacă pe computerul dvs. există un ﬁşier detectat ca adware, este recomandat să-l ştergeţi, deoarece probabil acesta conţine cod malware.

6.1.6 Spyware

Această categorie acoperă toate aplicaţiile care trimit informaţii private fără consimţământul/ştiinţa utilizatorului. Ele folosesc funcţii de urmărire pentru a trimite diferite date statistice, cum ar ﬁ o listă de site-uri Web vizitate, adrese email din lista de contacte a utilizatorului sau o listă de apăsări de taste introduse.

6.1.8 Aplicaţii potenţial nedorite

Aplicaţiile potenţial nedorite nu sunt în mod obligatoriu menite să ﬁe dăunătoare, dar ele pot afecta în sens negativ performanţele computerului. De obicei, astfel de aplicaţii necesită consimţământ pentru instalare. Dacă acestea sunt prezente în computer, sistemul se comportă diferit (în comparaţie cu starea anterioară instalării acestora). Modiﬁcările cele mai semniﬁcative sunt:

D• eschiderea de ferestre noi, pe care nu le-aţi mai văzut

A• ctivarea şi executarea de procese ascunse

U• tilizarea crescută a resurselor de sistem

M• odiﬁcări în rezultatele căutării

A• plicaţia comunică cu servere la distanţă

Autorii de spyware pretind că aceste tehnici sunt destinate să aﬂe mai multe despre nevoile şi interesele utilizatorilor şi de a permite adresarea mai precisă a publicităţii. Problema este că nu există o diferenţă clară între aplicaţiile folositoare şi cele dăunătoare şi nimeni nu poate ﬁ sigur că informaţiile recuperate nu vor ﬁ utilizate incorect. Datele obţinute de aplicaţiile spyware pot conţine coduri de securitate, coduri PIN, numere de conturi bancare etc. Aplicaţiile spyware sunt adesea împachetate cu versiuni gratuite ale unui program de către autorul acestuia, pentru a genera venituri sau pentru a oferi o motivaţie pentru achiziţionarea software-ului. Adesea utilizatorii sunt informaţi despre prezenta aplicaţiei spyware în cursul instalării programului pentru a le oferi o motivaţie pentru a face un upgrade la o versiune plătită fără aplicaţia spyware respectivă.

Exemple de produse freeware cunoscute care sunt împachetate cu spyware sunt aplicaţiile client pentru reţelele P2P (peer-to-peer). Spyfalcon sau Spy Sheri (şi multe alte aplicaţii) aparţine unei subcategorii speciale de spyware – ele par a ﬁ programe antispyware, dar de fapt sunt chiar ele programe spyware.

Dacă pe computerul dvs. există un ﬁşier detectat ca spyware, este recomandat să-l ştergeţi, deoarece foarte probabil acesta conţine cod malware.

6.1.7 Aplicaţii potenţial periculoase

Există multe programe legitime care servesc la simpliﬁcarea administrării computerelor legate în reţea. Cu toate acestea, în mâinile cui nu trebuie, ele pot ﬁ folosite incorect pentru scopuri dăunătoare. De aceea ESET a creat această categorie specială. Clienţii noştri au acum opţiunea de a alege dacă sistemul antivirus trebuie sau nu să detecteze aceste ameninţări.

„Aplicaţii potenţial periculoase” constituie clasiﬁcarea utilizată pentru software comercial legitim. Această clasiﬁcare cuprinde programe precum instrumente de acces la distanţă, aplicaţii pentru spargerea parolelor şi de înregistrare a tastelor (un program ce înregistrează ﬁecare tastă apăsată de un utilizator).

Dacă pe computerul dvs. există şi se execută o aplicaţie potenţial periculoasă (şi nu aţi instalat-o dvs.), consultaţi administratorul de reţea sau eliminaţi aplicaţia.

Eset NOD32 ANTIVIRUS 4 User Manual [ro]

Specifications and Main Features

Frequently Asked Questions

User Manual

1. ESET NOD32 Antivirus 4

1.1 Ce este nou

1.2 Cerinţe de sistem

2. Instalarea

2.1 Instalare tipică

2.2 Instalare personalizată

2.3 Utilizarea setărilor originale

2.4 Introducerea numelui de utilizator şi a parolei

2.5 Scanare computer la cerere

3. Ghidul începătorului

3.1 Prezentarea designului interfeţei pentru utilizator – moduri

3.1.2 Ce este de făcut dacă programul nu funcţionează corect

3.2 Setarea actualizării

3.3 Setarea serverului proxy

3.4 Protecţia setărilor

4. Lucrul cu ESET NOD32 Antivirus

4.1 Protecţia antivirus şi antispyware

4.1.1.1 Setarea controlului

4.1.1.1.4 Setările avansate

4.1.1.1.1 Medii de scanat

4.1.1.1.2 Scanarea condiţionată (scanarea declanşată de un eveniment)

4.1.1.2 Nivelurile de curăţare

4.1.1.5 Ce este de făcut dacă protecţia în timp real nu funcţionează

4.1.2 Protecţie client email

4.1.2.1.1 Compatibilitate

4.1.2.2 Integrare cu clienţi de email

4.1.2.2.1 Adăugarea mesajelor etichetă la un corp de mesaj email

4.1.3 Protecţie pentru acces Web

4.1.3.1.1 Gestionarea adreselor

4.1.3.1 HTTP, HTTPS

4.1.3.1.2 Browsere Web

4.1.4.1 Tipurile de scanare

4.1.4 Scanarea computerului

4.1.4.1.1 Scanarea standard

4.1.4.1.2 Scanarea personalizată

4.1.4.2 Ţinte de scanare

4.1.5 Filtrarea protocoalelor

4.1.5.1 SSL

4.1.6 Setarea parametrilor pentru motorul ThreatSense

4.1.6.2 Opţiuni:

4.1.6.1 Setarea obiectelor

4.1.6.3 Curăţarea

4.1.6.5 Limite

4.1.6.4 Extensii

4.1.6.6 Altele

4.2 Actualizarea programului

4.2.1 Setarea actualizării

4.2.1.2 Setarea actualizării avansate

4.2.1.2.1 Modul de actualizare

4.2.1.2.3 Conectarea la LAN

4.2.1.2.2 Serverul proxy

4.2.1.2.4 Crearea copiilor de actualizare – oglindă

4.2.1.2.4.1 Actualizarea din oglindă

4.2.1.2.4.2 Depanarea problemelor la actualizarea din oglindă

4.3.1 Scopul programării sarcinilor

4.2.2 Cum se creează sarcini de actualizare

4.3.2 Creare sarcini noi

4.4.2 Restaurarea din Carantină

4.4 Carantina

4.5 Fişiere log

4.6 Interfaţa pentru utilizator

4.7 ThreatSense.Net

4.7.1 Fişierele suspecte

4.7.2 Statistica

4.7.3 Trimiterea

4.8 Administrarea la distanţă

4.9 Licenţa

5. Utilizatorii avansaţi

5.1 Setarea serverului proxy

5.2 Importul/Exportul setărilor

5.2.1 Exportul setărilor

5.2.2 Importul setărilor

5.3 Linia de comandă

5.4 ESET SysInspector

5.4.1 Interfaţa pentru utilizator şi folosirea aplicaţiei

5.4.1.1 Comenzile de program