Cugir Veronica User guide

Download

Page 1

Page 2

Page 3

Page 4

CUPRINSUL

Caracteristici tehnice şi dimensionale

Pregătirea maşinii pentru cusut 6

Alegerea acului şi aţei de cusut Montarea acului Scoaterea suveicii şi mosorelului Bobinarea aţei pe mosorel Introducerea mosorelului în suveică Introducerea suveicii în apucător

Infilarea aţei superioare Scoaterea aţei inferioare Exerciţiul pentru cusut

Cusutul la maşină

Reglajul pasului Mersul înapoi al cusăturii Reglarea tensiunii aţei superioare Reglarea tensiunii aţei inferioare

Reglarea apăsării tălpiţei

Manevrarea transportorului

Cusutul la maşină

12 12

13 13 14

Tăierea aţei

Iluminatul zonei de cusut

Demontarea becului

Accesoriile maşinii

Cusătura dreaptă Coaserea tivului Stopatul Vătuirea Coaserea şiretului

Încreţirea

Rabaterea Liniai conducător Brodatul

îngrijirea maşinii de cusut

îngrijirea capului maşinii Ungerea maşinii îngrijirea mesei maşinii Deranjamentele maşinii şi remedierea lor

Lista pieselor de schimb Lista cooperativelor de deservire

17 17 17 18 19 19 19 20

22 22 23

23 24

25 26 27

Page 5

Noua maşină de cusut „Veronica' reprezintă mo delul cel mai perfecţionat de maşină, pentru cusă tură dreaptă, produs la întreprinderea Mecanică Cugir. Maşina de cusut „Veronica" are o greutate redusă, având corpul şi placa de bază executate din aliaje de aluminiu. Se remarcă atât prin precizia mecanis melor. având o cinematică îmbunătăţită, cit şi prin forma sa modernă şi aspectul plăcut. Pentru ca maşina de cusut „Veronica" să dea sa tisfacţie deplină, vă recomandăm să citiţi cu aten ţie instrucţiunile de utilizare şi să le aplicaţi

întocmai.

Dacă V-aţi decis să cumpăraţi o maşină de cusut „VERONICA“ aţi optat pentru unul din produsele de calitate ale întreprinderii noastre!

CARACTERISTICI TEHNICE Şi DIMENSIONALE

1. Randamentul cusutului — împunsături/minut

2. Pasul cusăturii

3. Grosimea maximă a materialului de cusut mm

4. Înălţimea de ridicare a picioruşului mm

5. Dimensiunile plăcii de bază

6. Lungimea părţii cu consolă a capului

7. Apucătorul suveicii

â. Capsula suveicii

9. Lampă de iluminat — puterea absorbită

— tensiunea

10. Greutatea capului maşinii

800—1 000

mm max. 4

420 X 178

215

tip

2515

15277

220

9. 5

“9

•ţ

Page 6

COMPONENTA CAPULUI MAŞINII DE CUSUT „VERONICA" ACŢIONATĂ DE PEDALA

Page 7

Plăcuţa mobilă

Conducătorul inferior al aţei

Capacul din faţă

Pârghia debitoare (întinzătorul aţei)

Conducătorul superior al aţei

Capacul superior

Orificiul de trecere al curelei de antrenare din

capacul din spate

8. Capacul din spate

9. Orificiul de trecere al curelei în placa de bază

10. Corpul maşinii Pârghie pentru cusutul înapoi

11.

12. Placa de bază

13. Plăcuţa acului

14. Butonul de reglare a tensiunii aţei superioare

15. Conducătorul de fir al bobinatorului

16. Butonul de reglare a pasului cusăturii

17.

Volanul de mină

18.

Discul de blocare a volanului de mină

19.

Declanşatorul bobinatorului

20.

Axul bobinatorului

21. Ax port-mosor escamotabil

22. Pârghia pentru ridicarea picioruşului

23. Tija acului

24. Tija tălpiţei de apăsare

25. întrerupătorul instalaţiei pentru iluminat

26. Transportor

27. Tălpiţa

28. Buton pentru reglarea transportorului

29.

Suveica

30. Apucător

31.

Cablul instalaţiei de iluminat

Page 8

PREGĂTIREA MAŞINII PENTRU CUSUT

1. 1. ALEGEREA ACULUI Şl AŢEI DE CUSUT

Obţinerea unei cusături de bună calitate, la o anumită ţe sătură, depinde de alegerea acului şi aţei de cusut cores punzătoare ţesăturii respective. Maşina de cusut „VERONICA" foloseşte pentru cusut ace sistem 705. In tabelul următor se indică, in funcţie de felul materialului de cusut, ce ace şi aţe trebuiesc folosite, pentru a se obţine o cusătură corectă şi trainică.

Numărul acului în

sistemul 705

100

110 Stole de lină şi postav semi-

Calitatea materialului

Ţesături extrafine şi tine

(olandă fină, batist, muse lină, stambă fină, plandă, indian, panama, şifon, zefir,

satin, crep cupe de China, flamisol, mătăsică populară, etc. )

Pânze şi materiale obişnuite de bumbac, stole, de mătase

şi de casă (stambă, cearceaf,

olandină, aţică, feţe de masă, pânze pentru: rufărie, căptu şeală, cămăşi sport, atlas, serj etc. )

Pânze şi mătăsuri groase, sto

le line de lină (stambă groa

să, diftină, doc, pânză pentru

bluze de vânt, prosoape, eco sez pentru rochii, baical,

dorna etc. )

Nr. aţei folosite

bumbac mătase

100/3

52/3

de de

Maşina de cusut „VERONICA" se livrează cu 5 ace de cusut. Un ac este montat in maşină, iar restul se livrează in cutia pentru ace din trusa de accesorii.

Atenţie!

Aşezarea corectă a acului in locaş este foarte im portantă pentru buna funcţionare a maşinii. În ca zul când acul nu este corect montat se pot produce defecţiuni, ca de exemplu: ruperea acului, ruperea aţei. scăpări în cusătură (porţiuni necusute etc. ).

Ca o completare la cele indicate cu privire la ale gerea acului şi aţei de cusut, se recomandă urmă toarele reguli:

- acul trebuie să corespundă în general grosimii aţei de cusut. Dacă aţa are grosimea neregulată, se alege un ac cu un număr imediat mai mare;

- aţa de cusut (de sus de la ac şi de jos de la suveică) va fi aproximativ de aceeaşi grosime ca şi firele materialului sau stofei care se coase;

- aţa de la ac şi aţa de la suveică vor fi egale ca grosime (aţa de la suveică poate fi ceva mai sub ţire). Dacă aţa este prea groasă faţă de materialul cusut, cele două aţe nu se vor împleti bine la mij locul materialului, cusătura având în acest caz un aspect neplăcut.

Page 9

1. 2. MONTAREA

ACULUI

Cu mâna dreaptă se slăbeşte şurubul de strângere A (fig. 1 şi 2). Cu mina stingă se ia acul, cu aplatisarea copului în spre şurubul de strângere A, şi se introduce de jos in sus atât cit intră in locaşul din tija acului. Se strânge bine şu

rubul A.

1. 3. SCOATEREA SUVEICII

Şl MOSORELULUI DIN MAŞINA

Suveica cu mosorelul introdus in ea se scoate din maşina atunci când s-a terminat aţa de pe mosorel sau când vrem să curăţim maşina. Pentru scoaterea suveicii din maşină şi a mosorelului din suveică se procedează in felul următor: — se aduce acul în poziţia lui cea mai ridicată, prin rotirea

volanului de mină;

— se deschide plăcuta mobilă, deplasând-o in sus cu mina stingă, pentru a avea acces şi vedere liberă asupra mecanis mului suveicii;

— se ridică in sus clapeta suveicii B, se scoate suveica C afară din maşină, trăgând de clapeta B, iar mosorelului code

singur din suveică atunci când dăm drumul clapetei (fig. 3).

Page 10

1. 4. BOBINAREA AŢEI PE MOSOREL

Bobinarea aţei pe mosorel face necesară deblocarea volanu lui de mină de axul principal al maşinii de cusut.

Pentru a elibera volanul se ţine volanul strâns cu mâna stingă (fig. 4), iar cu mina dreaptă învârtim discul de blo care in sensul 1. Blocarea volanului se face învârtind discul de blocare in sensul (2) indicat in fig. 4. Apoi, se ia firul de aţă de la mosorul cu aţă montat pe axul portmosor (nr. 21 din nomenclatorul maşinii) şi se intro duce in mosorel conform fig. 5. Se aşează mosorelului pe axul aparatului de bobinat A, trecând aţa prin conducătorul de fir al bobinatorului conform fig. 6 şi se anclanşează aparatul

apăsând-l spre volan. Prin rotirea volanului aţa se va înfăşura pe mosorel. După umplerea mosorelului cu aţă, apara tul de bobinat se opreşte. Se scoate mosorelului de pe axul aparatului de bobinat şi se blochează volanul.

Page 11

1. 5. INTRODUCEREA MOSORELULUI IN SUVEICA Şl INFILAREA AŢEI

— Se ţine suveica cu interiorul in sus având clapeta neacţionată. Se prinde mosorelului in aţa fel ca firul să fie înfăşu

rat de la dreapta spre stingă (fig. 7) şi se introduce in suveică. — Se trage aţa prin crestătura suveicii (fig. 8) apoi pe sub ciocul acului (fig. 9) lăsând afară un capăt de aţă de cca 5 cm. In timpul operaţiei de tragere a aţei (înfilare) mosorelul se menţine nemişcat printr-o uşoară apăsare.

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

Prin învârtirea volanului se aduce acul in poziţia lui cea mai ridicată. Se deschide plăcuţa mobilă a maşinii.

Se ridică clapeta B a suveicii C apucându-se conform fig. 10. Suveica cu mosorelului se introduce apoi pe axul apucătorului O şi se împinge suveica înăuntru până la refuz, se dă diu rnul clapetei. Pentru siguranţă, se apasă suveica ca să ne convingem dacă s-a cuplat corect cu şanţul circular al axu lui apucătorului. Este foarte important ca ciocul suveicii să fie introdus in

locaşul corespunzător din placa carcasei apucătorului.

Page 12

1. 7. INFILAREA AŢEI SUPERIOARE

Mosorelul cu aţă A ce alimentează acul se aşează pe una din axele port-mosor (fig. 11). Se ridică pârghia debitoare in punctul maxim superior prin învârtirea volanului. De la mosor firul este condus prin conducătorul superior al aţei printre discurile de tensionare ale regulatorului tensiunii aţei supe

rioare (fig. 11a) prin conducătorul inferior al aţei, prin orifi

ciul pârghiei debitoare, din nou prin conducătorul inferior,

prin ochiul de conducere de pe tija acului şi prin urechile

acului de la stingă la dreapta, lăsându-se afară un capăt de

cca 10 cm (fig. 11).

1. 8. SCOATEREA AŢEI INFERIOARE

Se apucă aţa din ac cu mina stingă şi se roteşte volanul blocat până ce acul se lasă in jos şi se ridică apoi in punc

tul maxim superior.

— Se trage uşor de capătul aţei superioare, iar aţa de jos, care vine din suveică, va apărea prin orificiul de pe plăcuţa

acului (fig. 12). — Se aşează ambele aţe sub tălpiţa de apăsare A, trăgân

du-se spre partea dinapoi (fig. 13).

Page 13

1. 9. EXERCIŢIUL

PENTRU CUSUT

Punerea in funcţiune o maşinii de cusut se face prin mane vrarea pedalei de acţionare cu piciorul.

1. 10. ACŢIONAREA PEDALEI

— Maşinile de cusut „VERONICA 75“ cu acţionare la pedală necesită o deprindere a pedalării, care se poate obţine

astfel:

— Se deblochează volanul de mină, se aşează picioarele pe Pedală, se roteşte volanul de mină înspre persoana care coase şi urmăreşte mersul pedalei cu picioarele. — Se continuă pedalarea, căutându-se ca turaţia roţii de curea să fie cit mai uniformă până ce se obţine un mers regulat şi uşor şi până ce maşina odată oprită se poate porni direct cu pedala, fără a mai învârti volanul cu mina.

Important!

Cu maşina astfel pregătită pentru cusut, pentru a nu provoca intrarea firelor in mecanismul apucăto rului şi a produce blocarea acestuia, trebuie res pectate următoarele indicaţii:

1. Nu învârtiţi volanul decât după ce aţi introdus

materialul de cusut sub tălpiţa de apăsare şi aţi

coborât tălpiţa pe material. După ce aţi terminat

cusutul, scoateţi firul superior din ac şi introduceţi sub tălpiţa de apăsare o bucată de stofă.

2. Nu învârtiţi volanul decât înspre persoana cate

lucrează (fig. 4, sensul,. S").

3. înainte de a începe cusutul, ţineţi cele două fire

dispuse sub tălpiţa de apăsare, până ce s-au for mat primele împunsături ale cusăturii.

Page 14

4. La fiecare începere a cusutului, întinzătorul de fir să ocupe poziţia cea mai ridicată.

5. Nu schimbaţi cureaua de antrenare a maşinii,

decât după ce aţi deblocat volanul.

înainte de a începe cusutul, este recomandabil ca persoana care coase să fie deprinsă a executa corect mişcările indicate mai jos, deoarece de sigu ranţa cu care le execută depinde succesul cusutu lui şi se înlătură defectările maşinii. — Se ridică tălpiţa (27) se introduce materialul sub tălpiţa din faţă spre înapoi şi se coboară tălpiţa pe stofă acţionând maneta 22; — Se pune maşina in mişcare şi se conduce stofa, pe cit posibil, cu viteza de mers imprimată de transportor (26). Este important ca persoana care exersează să simtă mersul stofei şi să nu tragă de ea, deoarece acul se poate deteriora. Cele de mai sus se execută cu respectarea următoarelor con diţii: — la exerciţiile de cusut se coase în gol, adică fără suveică şi fără aţă in ac; — sensul de rotaţie al volanului de mână să fie întotdeauna numai spre persoana care coase; — pentru evitarea deteriorării tălpiţei şi transpor torului, introduceţi întotdeauna stofă între ele,

înainte ca tălpiţa să fie coborâtă; — înainte de începerea cusutului se vor face exer ciţii pentru conducerea stofei.

După ce s-a căpătat o oarecare siguranţă in exer ciţiile pregătitoare de mai sus, se poate trece Io

cusutul propriu-zis.

CUSUTUL LA MAŞINA

2. 1. REGLAJUL PASULUI

Prin rotirea butonului (poz. 16) se reglează, după dorinţă, pasul cusăturii (adică lungimea tighelului sau distanţa dintre două împunsături succesivi ale acului). Pasul maxim este 4 mm, iar pasul minim pornind de la zero. Punctul roşu de pe butonul regulatorului de pas se poate aduce în dreptul cifrelor 0, 1, 2, 3, 4, ceea ce corespunde unui pas al cusă turii de 0, 1, 2, 3, 4 mm (fig. 14). Se pot obţine şi valori intermediare pentru pas. De exemplu, dacă vrem să obţinem o cusătură cu pasul de cca. 2, 5 mm, rotim butonul până când punctul roşu ocupă o poziţie la jumătatea distanţei dintre

cifrele 2 şi 3.

Page 15

2. 2. MERSUL ÎNAPOI AL CUSĂTURII

La maşina de cusut „VERONICA" se pot obţine cusături înspre înainte

(adică materialul se deplasează dinspre per

soana care coase înspre spatele maşinii) cit şi înspre înapoi.

Mersul înspre înapoi (dinspre maşină spre persoana care coase) se obţine prin acţionarea pârghiei pentru mersul îna poi (poz. 11) in sensul indicat in fig. 14a. Maşina coase înspre înapoi atâta timp cit maneta M este acţionată şi înce tează la eliberarea acesteia.

Discurile execută o tensiune mai mare sau mai mică asupra

firului superior, după cum rotim butonul regulatorului, cifra 0

corespunzind unei tensionări minime, iar cifra 9 unei tensio

nări maxime.

2. 3. REGLAREA TENSIUNII AŢEI SUPERIOARE

Maşina de cusut „VERONICA" este prevăzută cu un dispozi tiv — regulatorul tensiunii aţei (14) — cu care se poate ten

siona aţa superioară intr-un domeniu cu 10 trepte (fig. 15).

Regulatorul are două discuri de strângere printre care trece aţa.

Page 16

2. 4. REGLAREA TENSIUNII AŢEI INFERIOARE

Aţa inferioară este debitată de mosorelului din suveică. Pentru

reglarea tensiunii aţei inferioare se scoate suveica din ma şină (conform instrucţiunilor anterioare) şi se acţionează asu pra şurubului arcului de tensionare de pe suveică conform fig. 16. Strângând şurubul creşte tensiunea din aţă; slăbindu-l, scade tensiunea din aţă.

2. 5. REGLAREA

APĂSĂRII TĂLPIŢEI

Pentru ca să poată fi împins de transportor (26), materialul trebuie să fie apăsat pe dinţii transportorului de către tăl

piţa (27). Tălpiţa este fixată cu un şurub pe tija tălpiţei de apăsare (24), care se poate deplasa in sus şi în jos, cu aju torul manetei aşezate in spatele maşinii (22).

Asupra tijei acţionează tot timpul un arc care apasă tija in

jos, tălpiţa fiind astfel presată pe materialul de cusut.

Tăria apăsării tălpiţei pe material poate fi reglată prin învârtirea butonului

piuliţei (fig. 17) de la capătul superior al

tijei de apăsare. Când se cos mătăsuri fine sau alte mate

riale subţiri, apăsarea tălpiţei trebuie slăbită prin învârtirea butonului de reglare de 2—3 ori spre stingă. Când este ne voie de mărirea apăsării tălpiţei (la materiale groase), bu tonul de reglare se roteşte de 2—3 ori la dreapta. Acţionarea acestei piuliţe se face numai cu tălpiţa coborâtă pe material. Apăsarea tălpiţei asupra materialului trebuie să

fie astfel obţinută incit să se realizeze un transport uniform

al materialului şi cel puţin atât de mare incit să împiedice ridicarea tălpiţei in sus, când acul iese din material. Apăsa

rea nu trebuie să fie nici prea mare, deoarece in acest caz

materialul de cusut se încreţeşte.

Important!

La mersul în gol tălpiţa trebuie să fie ridicată. Se interzice coborârea tălpiţei atunci când sub ea nu se găseş te material.

Page 17

2. 6. MANEVRAREA TRANSPORTORULUI

Transportorul (poz. 26) poate acţiona asupra materialului dacă butonul de reglare a transportorului ocupă poziţia din fig. 18a sau este coborât sub plăcuţa acului şi materialul nu este antrenat dacă butonul ocupă poziţia din fig. 18b.

Transportorul se coboară in cazul când se vor executa opera

ţiile de stopat sau brodat (cap. 3. 3. şi 3. 9).

2. 7. CUSUTUL LA MAŞINA

Se procedează la pregătirea cusutului, după cum s-a indicat in capitolele precedente, in ordinea următoare:

— se aleg acul şi aţa potrivite pentru materialul de cusut; — se înfilează aţa superioară; — se introduce in maşină suveica cu aţa inferioară înfilată; — se scoate aţa de jos prin plăcuţa acului;

— se aşează ambele aţe sub tălpiţa, înspre partea dinapoi

a maşinii;

se introduce materialul sub tălpiţa din faţă înspre spate; se coboară tălpiţa de apăsare pe material prin apăsarea

manetei respective.

După aceste lucrări pregătitoare, se poate începe cusutul.

Important!

- Nu se va trage niciodată de material, deoarece transportul materialului de cusut, atât la mersul înainte cit şi la mersul înapoi, va trebui să se facă numai de către mecanismul transportor al maşinii.

- Peste porţiunile mai groase sau mai tari ale sto fei trebuie să se coasă mai încet;

- La scoaterea stofei se aduce acul cu 0, 5-1 cm

de la poziţia sa cea mai ridicată, se ridică tălpiţa şi se îndepărtează materialul de cusut trăgându-l înapoi, se taie cele două aţe la cca 5-10 cm lun gime şi se împinge materialul înapoi de sub tălpiţa

de apăsare;

Page 18

— După terminarea primei cusături, se va verifica dacă tensiunea aţelor a fost bine aleasă. Verifica rea se face prin examinarea primei cusături obţinute şi se va observa dacă împletirea aţelor are loc exact la mijlocul materialului de cusut. Dacă împletirea are loc la mijlocul stofei, tensiunea aţelor supe rioare şi a aţei inferioare este corect reglată (fig. 19a). La o tensiune prea mare a aţei supe rioare sau la o tensiune prea mică a aţei infe rioare, împletirea aţelor se face incorect, la partea superioară a stofei (fig. 19b). La o tensiune prea mică a aţei superioare sau la o tensiune prea mare a aţei inferioare, împletirea se face incorect la partea de jos a stofei (fig. 19c). In legătură cu problema tensiunii aţei se va reţine că întreprinderea producătoare livrează maşinile gata reglate pentru cusutul stofelor de grosimi mijlocii. In general se recomandă să se facă numai regla rea tensiunii aţei superioare. Reglarea aţei infe rioare se va face numai în cazuri extreme (la stofe foarte groase sau materiale foarte subţiri). La reglarea tensiunii aţei superioare se va avea grijă ca tija de apăsare a tălpiţei să fie lăsată în jos, pe material, deoarece numai în acest caz cele două discuri de presare ale regulatorului aţei ac ţionează prin presare asupra aţei superioare, întoarcerea bună a materialului, când se cos colţuri ascuţite, trebuie executat în felul următor: se lasă acul jumătate înfipt în materialul de cusut, se ridică

tălpiţa de apăsare, se roteşte stofa în jurul acului (acul fiind în acest caz axă de rotaţie), se coboară din nou tălpiţa şi se continuă cusătura pe direcţia dorită.

Page 19

2. 8. TĂIEREA

AŢEI

In cazul când capetele aţei pentru cusut (inferioară sau su perioară) au rămas prea lungi, acestea pot fi tăiate astfel incit să nu deranjeze procesul de coasere, utilizând dispoziti vul de tăiere a aţei. Dispozitivul constă dintr-o crestătură cu margini ascuţite, executată pe bucşa de conducere a tijei picioruşului, prin care se trece aţa (conform fig. 20). Trăgând de capătul aţei, aceasta se taie la o lungime convenabilă procesului de coasere.

2. 9. ILUMINATUL ZONEI DE CUSUT

Iluminarea zonei de cusut se face cu ajutorul unei lămpi cu întrerupător propriu montat in interiorul capacului din faţă. Lampa este dotată cu un bloc electric de 15 W (fig. 21). Pentru aprinderea sau stingerea becului se apasă uşor pe butonul întrerupătorului (25).

2. 10. DEMONTAREA BECULUI

Dacă este necesară schimbarea becului se procedează în felul următor:

1. Scoateţi maşina din circuitul electric.

2. Deschideţi capacul din faţă (3) prin rotire (fig. 21).

3. Apăsaţi becul în sus şi rotiţi către dreapta până ce aceas ta se eliberează din soclul lămpii.

Pentru montarea becului se procedează in ordine inversă demontării.

Important!

— Montarea şi demontarea becului electric din lampă se va efectua numai când fişa cordonului electric este scoasă din priză.

- Puterea becului electric să nu depăşească pu terea de 15 W.

Maşina de cusut,, VERONICA" acţionată la pedală,

se va cupla la reţea numai printr-o priză de perete cu contacte de protecţie.

Page 20

ACCESORIILE MAŞINII

Toate tipurile de maşini de cusut „Veronica” sânt prevăzute cu următoarele accesorii:

1. Picioruş pentru cusătură dreaptă montat pe maşină (01. 0)

2. Picioruş pentru stopat (02. 0)

3. Picioruş pentru tivit (03. 0)

Picioruş pentru vătuit şi cusut fermoare (04. 0)

Picioruş pentru cusut şiret (05. 0)

Picioruş pentru încreţit (06. 0)

Picioruş rabator (07. 0)

Liniai conducător (08. 0)

Gherghef mare — 1

10.

Gherghef mic Mosorele — 3 buc. (din

11. in maşină)

Ace pentru cusut — 5 buc. (din

12. in maşină)

Şurubelniţă mare

13.

Şurubelniţă mică

14.

Pompă de ungere

15.

Cutia pentru accesorii

16.

Cutia pentru ace

17.

Carte de instrucţiuni

18.

— 1 buc.

buc.

— 1 — 1 buc. — 1 buc. — 1

buc. — 1 buc. — 1

buc. — 1

buc.

buc. — 1

buc.

care unul

— 1

buc.

— 1 buc. — 1

buc.

— 1

buc.

— 1

buc.

— 1

buc.

Page 21

POSIBILITĂŢI DE COASERE ALE MAŞINII DE CUSUT „VERONICA 75“ PRIN UTILIZAREA ACCESORIILOR DIN DOTARE

3. 1. CUSĂTURA DREAPTA

Se utilizează picioruşul pentru cusătură dreaptă, marcaj 01. 0

(fig. 22). Se poate obţine cusătură dreaptă înainte sau

înapoi cu pasul de la 0 la 4 mm.

3. 2. STOPATUL

Stopatul se execută cu picioruşul pentru stopat (fig. 24, mar caj 02. 0). Pregătirea maşinii pentru stopat se face in felul

următor: butonul regulatorului pasului se pune la zero, se coboară transportorul, rotindu-se spre stingă butonul de co mandă (28) se ridică tija picioruşului prin maneta de ridi care, se desface şurubul şi se îndepărtează picioruşul prins în tijă. Se montează pe tijă picioruşul pentru stopat şi se strânge şurubul. Se reglează butonul regulator la tensiunea aţei corespunză toare cusutului normal, utilizându-se pentru firul superior şi inferior aţa corespunzătoare materialului pentru stopat, pre-

cum şi acul potrivit pentru această aţă. In cazul suprafeţe

lor mari de stopat, este indicat să se utilizeze ghergheful mare.

Prin mişcarea materialului de la stingă la dreapta se depune

fir lingă fir, până ce suprafaţa de stopat a fost acoperită.

Ce roteşte stofa şi se cos apoi firele transversale (fig. 25).

3. 3. COASEREA TIVULUI

— înainte de a lucra cu picioruşul pentru tivit se

vor face exerciţii pentru deprinderea lucrului; — Picioruşul pentru tivit se pretează la materiale subţiri şi la materiale cu grosimi medii. Pentru ti vire se utilizează picioruşul pentru tivit (fig. 23, mar caj 03. 0).

Pentru a se executa operaţia de tivit se procedează în felul următor: Se ridică acul în poziţia superioară. Se înlocuieşte

picioruşul pentru cusătură dreaptă cu picioruşul

Page 22

pentru tivit. Acul, aţa superioară şi aţa inferioară sânt alese în funcţie de materialul de cusut. Tensiunea aţelor superioară şi inferioară, normală. Lungimea pasului cusăturii, după dorinţă. Se scoate la suprafaţă aţa inferioară şi se aşează împreună cu aţa superioară sub picioruşul pentru tivit.

Se taie puţin înclinat colţul materialului pentru a ii introdus mai uşor in cornetul picioruşului pentru tivit. Se trage materialul de la stingă la dreapta sub picioruşul pentru tivit ridicat, cu marginea uşor îndoită in sus cca. 3 mm. Se introduce colţul materialului in cornetul elicoidal şi se împinge până sub ac. Se coboară picioruşul pentru tivit şi se execută primele împunsături foarte încet. Cu mina stingă se trage de capul tivului până ce trans portorul a prins bine materialul. Pentru a obţine un tiv corect, marginea materialului se ţine cu mina dreaptă intre degetul mare şi arătător, astfel ca marginea să fie ridicată in sus. Se începe cusutul şi se urmăreşte ca întotdeauna cornetul elicoidal să fie plin şi materialul să fie reţinut uniform in acesta.

3. 4. VĂTUIREA

Se utilizează picioruşul pentru vătuire (fig. 26, marcaj 04. 0). Cu ajutorul acestui accesoriu se pot obţine cusături paralele la distanţe egale fără a fi desenate in prealabil, excepţie făcând prima cusătură.

Pentru a putea executa lucrări de vătuire sau alte lucrări

analoage, în locul picioruşului normal se montează picioru

şul pentru vătuire. Acesta este un picioruş special prevăzut

cu conducător reglabil cu ajutorul căruia stabilim după do rinţă distanţele dintre două cusături consecutive. Se execută mai întâi o cusătură, conducându-ne după o linie desenată

In prealabil pe material. Deplasăm apoi materialul pentru

cusut la o distanţă egală cu distanţa pe care dorim să o

obţinem intre şirurile de cusături, fixând conducătorul vătui-

torului in aţa fel ca partea lui de jos să se aşeze pe prima

cusătură. Pentru a executa următoarele cusături, trebuie ur

mărit ca, conducătorul să se găsească întotdeauna pe cusă

tura anterioară.

Important!

— Atenţia trebuie îndreptată asupra linialului şi nu

pe direcţia de cusut. In acelaşi mod se poate

coase şi transversal. Cusutul fermoarelor se exe

cută utilizând picioruşul pentru vătuit căruia i se

scoate conducătorul vătuitorului. Marginea tălpi-

ţei fixează distanţa cusăturii faţă de fermoar, ghidând pe marginea fermoarului (fig. 27). Când se ajunge la capătul fermoarului se roteşte materialul cu 90°, se cos câţiva paşi până se ajunge pe noua direcţie de cusut, se mai roteşte cu încă

90° şi se coase asemănător cealaltă parte a fer

moarului.

In timpul coaserii, fermoarul trebuie să fie închis

NOTĂ: Cu picioruşul pentru vătuit se poate executa

şi operaţia de coaserea a unui şnur liber într-un

tunel din material.

Page 23

3. 5. COASEREA ŞIRETULUI

Se face utilizând picioruşul pentru cusut şiret (fig. 28, mar caj 05. 0). Coaserea firetului pe un material se execută in felul următor: — se înlocuieşte picioruşul normal cu picioruşul pentru cusut şiret. Se introduce şiretul prin ghidajul picioruşului sub picioruş. Se lasă picioruşul in jos pe material, urmărindu-se

ca şiretul să treacă pe sub gaura de trecere a acului. Se

începe cusutul cu pasul dorit, fiind atenţi ca şiretul să fie condus încontinuu prin locaşul prevăzut în acest scop pe picioruş (fig. 29).

Important!

Picioruşul de cusut şiret se va regla in funcţie de grosimea şiretului astfel ca acesta să treacă uşor prin ghidajul O. Reglarea se face slăbind şurubul S şi deplasând carcasa C înainte sau înapoi pentru

a obţine un ghidaj C corespunzător şiretului utili zat. In poziţia optimă a carcasei C se strânge bine şurubul S şi se trece la coaserea şiretului.

Page 24

3. 6. ÎNCREŢIREA

Se execută utilizând picioruşul special pentru încreţire (fig. 30, marcaj 06. 0). Încreţirea este o operaţie de coasere a două materiale, unul rămânând neted, iar celălalt rămânând în urma

cusăturii încreţit.

3. 7. RABATEREA

Se execută utilizând picioruşul rabator (fig. 32, marcaj 07. 0). — Suprapuneţi cele două bucăţi de material in aşa fel incit marginile lor să fie paralele, iar materialul de jos să depă

şească cu 3—4 mm, marginea materialului de deasupra.

Încreţirea se executa astfel: Se pregăteşte maşina pentru cusătura dreaptă, reglând pasul după dorinţă. Se montează la maşină picioruşul pentru încre ţit (fig. 30). Materialul core trebuie să rămână neîncreţit se introduce prin crestătura picioruşului, iar materialul care tre buie încreţit se aşează normal sub picioruş. Se coboară tija picioruşului şi se începe cusutul (fig. 31).

— Coaseţi cele două materiale servindu-vă de crestătura pi

cioruşului ca ghid pentru a rezulta o cusătură paralelă cu

marginea materialului de deasupra.

— Desfaceţi cele două materiale astfel incit marginile cu

sute să stea in poziţia verticală (fig. 33). — Introduceţi marginile materialului în crestătura picioru şului rabator şi procedaţi mai departe ca la operaţia de

tivire.

Page 25

3. 8. LINIAL CONDUCĂTOR

Linialul conducător (fig. 34, marcaj 08. 0) se foloseşte in cazul

in care dorim să executăm cusături paralele cu marginea

materialului de cusut. Linialul se montează pe placa de

bază a maşinii, fixându-se cu ajutorul şurubului buton, de

orificiul filetat de lingă plăcuţa acului. Pentru a putea exe

cuta cusături la anumite distanţe de la marginea materialu

lui, se deşurubează şurubul buton, iar linialul se deplasează

la dreapta sau la stingă la distanţa dorită.

Introducem materialul sub picioruş (se foloseşte picioruşul pentru cusut normal) şi ac, astfel ca acesta să atingă supra

faţa frontală de limitare a linialului, coborâm picioruşul pe

material şi începem cusutul, având grijă să conducem materialul mereu

pe lingă liniai.

întinsă. Infilarea aţei superioare se face prin conducătorul superior printre discurile regulatorului, prin orificiul conducă torului mobil, întinzătorul aţei şi ac. Nu se mai trece aţa prin arcul butonului de tensionare a aţei (fig. 35). Ca fir su perior se va folosi aţă specială pentru brodat, ior tensiona

rea se va face uşor. Firul inferior, de la suveică, va fi mai gros şi tensionat prin peniţa suveicii ceva mai mult decât cel superior. Reglarea tensionării aţelor superioare şi infe

rioare se va face prin probe. Materialul pentru brodat se va

3. 9. BRODATUL

Pregătirea maşinii pentru brodat se face exact ca şi pentru operaţiile de stopat, cu singura deosebire că nu se mon tează picioruşul special pentru stopat. Se va avea grija ca tija de apăsare să fie coborâtă prin acţionarea pârghiei respective, deoarece aţa trebuie să fie

Page 26

întinde bine in ghergheful destinat pentru brodat (fig. 36). Se va utiliza ghergheful mare sau ghergheful mic in func ţie de mărimea broderiei pe care dorim să o executăm. Se introduce materialul pentru brodat sub ac şi se trage aţa inferioară prin material la suprafaţă. la Executarea operaţiilor de brodat se deplasează ghergheful spre înainte şi înapoi sau la stingă şi la dreapta, dar nu

mai atunci când acul se găseşte in afara materialului (fig. 37).

Important!

— Pentru a putea broda trebuie să manevrăm bine maşina, adică să fim obişnuiţi cu pedalatul uni

form sau cu menţinerea unor viteze constante de

coasere. — Reuşita unei broderii frumoase, depinde de re

glajul eficace al tensiunii aţelor superioare şi infe

rioare şi de mişcarea gherghefului faţă de acul

maşinii.

— Dacă nu s-a reuşit prima oară o broderie cores punzătoare nu vă descurajaţi. Broderia pe maşină se deprinde după un exerciţiu mai îndelungat, fiind o operaţie care cere perseverenţă şi răbdare.

Durata normală de utilizare (viaţă) a maşinii

de cusut este de 10 ani.

In cazul unei utilizări şi întreţineri corecte in

conformitate cu instrucţiunile de utilizare şi între ţinere, producătorul garantează pe termen de un an de la data vânzării pentru particulari şi trei luni

pentru cooperativele meşteşugăreşti.

Verificarea stării tehnice a maşinilor de cusut

se face de către cooperativele autorizate pentru

reparaţii astfel:

- o dată pe an pentru proprietarii particulari — o dată la 6 luni pentru coop. meşteşugăreşti

ÎNGRIJIREA MAŞINII DE CUSUT

Page 27

4. 1. ÎNGRIJIREA CAPULUI MAŞINII

înainte de prima întrebuinţare, maşina se va şterge bine de praf sau de alte impurităţi depuse pe ea in timpul transportului, in cazul când maşina a fost protejată cu unsoare de către producător sau magazinele de desfacere, în vederea unei conservări mai îndelungate, unsoarea va trebui curăţată sau îndepărtată prin f maşina va fi unsă cu grijă la toate locurile de ungere, conform indicaţiilor arătate in capitolul „Ungerea maşinii". Cel puţin odată pe săptămână, mecanismul suveicii va trebui să fie curăţat de toate scamele, resturile de aţă, firele de stofă, sau

-alte rămăşiţe şi murdării sub formă de praf adunate sau râmase din timpul unei funcţionări mai îndelungate. Pentru aceasta, se va demonta plăcuţa acului (13) pentru a avea acces la transportor şi apucător. Plăcuţa acului se demontează prin desfacerea completă cu şurubelniţa a celor două şuruburi de fixare a plăcuţei. Pentru a scoate apucătorul din carcasa sa, se apasă pe sistemul de zăvorâre al capacului carcasei apucătorului şi după eliberare se roteşte capacul carcasei cu cca 90°. Cu ajutorul pensulei se curăţă atât transportorul (in special dinţii lui) cit şi celelalte părţi ale mecanismului suveicii (placa, apu cătorul, interiorul carcasei apucătorului, antrenorul suveicii etc. ), înlăturând-se toate rămăşiţele textile din timpul cusutului. înainte

re cu o cârpă sau bucată de stofă moale. După aceea,

reca

LOCURILE DE UNGERE (Fig. 38)

Page 28

de a remonta apucătorul in carcasa, se va unge uşor cu ulei pe periferia circulară pentru a micşora frecarea cu pereţii carca sei. După curăţire se va proceda la remontarea pieselor in ordinea inversă demontării.

In cazul când maşina ore un mers greoi şi neregulat, din cauza utilizării unui ulei necorespunzător, va trebui să se procedeze la curăţi rea maşinii cu petrol. Pentru aceasta, se vor pune câteva picături de petrol in toate orificiile de ungere şi se va pune in mişcare maşina până ce petrolul va dizolva toate rămăşiţele de ulei vechi din articulaţiile maşinii (se va observa dacă de la piesele in mişcare se pre linge ulei murdar). Se va şterge apoi totul cu o cârpă curată. După această operaţie maşina se va unge cu ulei.

La curăţirea cu petrol trebuie să se procedeze cu multă prudenţă, deoarece petrolul poate duce la o acţiune de oxidare a suprafeţelor metalice, producând eventual ruginirea pieselor. In nici un caz nu se admite scălda rea in petrol a pieselor maşinii.

4. 2. UNGEREA MAŞINII

Pentru ungere se vor folosi numai uleiuri speciale pentru maşini de cusut, de preferinţă Tb 5003 STAS 742. Maşinile de cusut cu care se lucrează zilnic (minim 4 ore) se vor unge in fiecare zi, înainte de începerea lucrului. Locurile core trebuiesc unse sânt indicate in fig. 38. in cazul când nu s-a lucrat cu maşina un timp îndelungat, se vor pune câteva picături de petrol in locurile marcate pentru ungere, după care se va pune in mişcare maşina câteva minute. Se vor unge apoi cu ulei corespunzător toate locurile indicate.

LOCURILE DE UNGERE (Fig. 38)

Page 29

4. 3. ÎNGRIJIREA MESEI MAŞINII

Masa maşinii fiind din lemn (in afară de picioare şi mecanismul de pedalare) va fi îngrijită in consecinţă, ca orice altă mobilă. Nu se recomandă păstrarea maşinii intr-o încăpere umedă şi se va

feri de variaţii mari de temperatură. Părţile mecanismului de peda

lare trebuie şterse periodic de praful şi impurităţile depuse. Cel puţin o dată la două săptămâni, cu uleiul folosit pentru ungerea capului maşinii, se vor unge lagărele şi articulaţiile mecanismului de pedalare care sânt indicate in fig. 39.

4. 4. MONTAREA CAPULUI MAŞINII PE MASA

4. 4. 1. MONTAREA MAŞINII PE MASA NORMALA

Se procedează astfel: a. Introduceţi cheia in orificiul capacului mare (a) al mesei, ro

tiţi-o către dreapta, aduceţi capacul mare (a) împreună cu ca pacul mic (b) in poziţie verticală, apoi îndepărtaţi capacul mare.

b. Prindeţi cu mina stingă braţul maşinii şi introduceţi-l in locaşul

mesei in aşa fel încât să vă permită introducerea cu mina dreaptă a balamalelor în orificiile practicate în placa de bază.

c. înclinaţi maşina înapoi şi strângeţi cele două şuruburi.

d. Rabateţi capacul mic (b) şi readuceţi maşina in poziţie normală

de lucru.

e. Dacă doriţi o suprafaţă mai mare de lucru montaţi capacul

mare (a) introducând cei doi suporţi ai acestuia in locaşurile din partea stingă a blatului (c). In acest caz capacul mare (a)

se sprijină pe uşa (d) deschisă. Pentru demontarea maşinii pro

cedaţi in ordine inversă.

4. 4. 2. MONTAREA MAŞINII PE MASA TIP „MOBILA"

Se procedează astfel: a. Deschideţi cu ajutorul cheii, uşile (g şi h) in poziţie laterală. b. Rabateţi capacul mare (e) al mesei şi sprijiniţi-l pe uşa (g).

c. Rabateţi capacul mic (f) al mesei şi sprijiniţi-l pe uşa (h).

in continuare se efectuează operaţiile indicate la „montarea maşinii pe masă normală" pct. b, c, d.

Fig. 39

Page 30

Page 31

Page 32

4. 4. 3. DESCHIDEREA SERTARELOR MESEI

Masa normală a maşinii este prevăzută cu uşa A şi ser tarul S (fig. 40) şi se livrează cu o cheie de deschidere corespunzătoare.

Uşa A se deschide astfel:

— se introduce cheia in orificiul 1 fig. 40 — se răsuceşte spre dreapta până când încuietoarea elibe

rează uşor — se rabate uşa spre stingă.

Sertarul S se deschide astfel: — se introduce cheia in orificiul 2

— se răsuceşte spre dreapta până când încuietoarea elibe

rează sertarul

— se rabate sertarul înspre înafară (vezi săgeata din fig. 40)

până când fundul sertarului se sprijină pe opritorul 3. închiderea se face procedând in ordine inversă.

Important! 4. 5. montarea curelei

Având maşina montată pe masă pentru montarea curelei se procedează in felul următor:

a. Scoateţi capacul superior al maşinii (6) b. Introduceţi capetele curelei de sus in jos prin cele două orificii (7) ale copacului din spate (8) ţi prin orificiul (9) din placa de bază

c. înclinaţi capul maşinii

d. Continuaţi cu introducerea capetelor curelei prin orificiile da petei ţi suportului clapetei. Capătul din faţă al curelei se intro

duce prin orificiul declanşatorului montat in apărătoarea volanului (numai la maşina montată pe masă normală) e. Readuceţi maşina in poziţia sa normală f. Prindeţi capetele curelei cu agrafe

g. Se pune cureaua pe volanul mare, făcându-se proba de întindere a curelei, care trebuie să fie întinsă potrivit. Dacă este

prea slabă, se scurtează după necesitate.

h. Montaţi capacul superior (6)

La maşina pe masă normală, eliberarea curelei de pe volanul mare se face cu opritorul declanşatorului, apăsând-l spre dreapta

in timpul pedalării.

înainte de a introduce maşina in masă se eliberează cureaua de pe volanul mare.

Page 33

DERANJAMENTELE MAŞINII

Aproape in toate cazurile, defectările şi deranjamentele cusu tului la maşină se datorează manevrării ei greşite şi îngrijirii

necorespunzătoare a maşinii.

In cele de mai jos se indică principalele deranjamente şi cauzele lor.

5. 1. SCĂPĂRI

ÎN CUSĂTURĂ

Scăpări in cusătură (porţiuni necusute sau lipsuri de tighel) apar când:

— aţa de sus a fost înfilată greşit (Cap. 1. 7) — acul este nepotrivit (se va utiliza numai ac sistem 705

(Cap. 1. 1)

— acul a fost montat greşit sau s-a strâmbat (Cap. 1. 2)

— picioruşul nu apasă suficient pe stofă (Cap. 2. 5)

— aţa are noduri sau porţiuni groase (nu este uniformă)

(Cap. 1. 1)

— aţa este uleiată.

— aţa este prea tare răsucită.

5. 2. RUPEREA

ATEI DE SUS

Aţa de sus se rupe când:

— există una din greşelile indicate mai sus

— aţa de sus este de calitate inferioară

— aţa de sus este prea uscată prin depozitare îndelungată

(se înlocuieşte)

— acul este de calitate inferioară (prezintă muchii ascuţite)

(se înlocuieşte)

— vârful acului s-a stricat prin lovire (este îndoit sau tocit)

(se înlocuieşte)

— orificiul de trecere din plăcuţa acului s-a deteriorat (se înlocuieşte)

— tensiunea aţei de sus este prea mare

—• aţa de sus a căzut de pe mosor încâlcindu-se in jurul su

portului — arcul amortizor al regulatorului aţei s-a rupt (se înlo

cuieşte) — suprafaţa de alunecare a apucătorului nu a fost unsă

(Cap 4. 2).

5. 3. RUPEREA

ATEI DE JOS

Aţa de jos sau firul inferior se rup când: — aţa de jos a fost înfilată greşit (Cap. 1. 5)

— aţa de jos este de calitate inferioară (Cap. 1. 1)

— tensiunea atei de jos în capsula suveicii este prea mare

(Cap. 2. 4)

— suveica nu este curată (resturi de fire sub arcul de ten sionare) (se curăţă suveica)

— mosorelului s-a strâmbat şi nu se poate roti cu uşurinţă (se înlocuieşte mosorelului).

Page 34

DERANJAMENTELE MAŞINII

5.4 RUPEREA ACULUI

Acul se rupe când: — a fost montat greşit sau fixat prea jos (Cap. 1. 2) — a fost strâmbat (se înlocuieşte) — este prea subţire pentru stofa respectivă (Cap. 1. 1. )

— este deviat de locurile tari din stofă, lovind in plăcuţa acului sau apucător

— stofa este reţinută sau trasă de persoana care coase

(Cap. 1. 9) — aţa de sus are noduri (Cap. 1. 1)

— tensiunea aţei de sus este prea mare (Cap. 2. 3).

5. 5. PASUL NEUNIFORM AL CUSĂTURII

Maşina nu transportă stofa sau o transportă in mod neegal, având ca rezultat un pas neuniform al cusăturii, când există

una din următoarele cauze:

— presiunea tălpiţei pe stofă este mică (Cap. 2. 5)

— transportorul este coborât, butonul de comandă (poz. 28) fiind răsucit spre dreapta (Cap. 2. 6) — regulatorul pasului se găseşte in poziţia zero (Cap. 2. 1) — dinţii transportorului s-au umplut cu praf textil in timpul cusutului sau s-a depus murdărie in retransportor şi plăcuţa

acului (Cap. 4. 1) — vârfurile dinţilor transportorului s-au tocit (din cauză că maşina se pune în mişcare, având tălpiţa lăsată în jos, dar fără să se fi pus stofa între tălpiţă şi transportor).

5. 6. MERSUL GREU SAU ZGOMOTOS AL MAŞINII

Maşina merge greu sau face zgomot când: — nu este unsă sau este unsă prea puţin (Cap. 4. 2) — maşina s-a înţepenit din cauza folosirii unui ulei de

proastă calitate (Cap. 4. 2) — s-a încâlcit aţa pe drumul apucătorului şi acesta nu mai

poate oscila (Cap. 4. 1. ). — cureaua este prea întinsă.

5. 7. DEFECŢIUNI ELECTRICE

Lampa de iluminat nu funcţionează când: a — este arsă; b — întrerupătorul este defect; c — cordonul este defect; Se înlocuiesc elementele defecte.

Este interzisă manevrarea maşinii de către copii

sau de către persoane care nu şi-au format deprin derile necesare cusutului conform instrucţiunilor noastre.

Page 35

USTA PIESELOR DE SCHIMB LA MAŞINA DE CUSUT

„VERONICA"

Nr. Denumirea piesei

1 Buton de comandă 2 Butonul regulatorului 3 Cursor

4 Pârghie

5 Cama axului cotit 6 Transportor 7 Buton de comandă 8 Carcasă 9 Placa acului

10 Placa rabatabilă C. 214. 11. 01. 000. 0 11 Subans. lămpii 12 Arc de tracţiune 13 Arcul regulatorului

14 Bucşa tijei acului

15 Bucşa tijei acului C. 214. 00. 00. 019. 0 16 Furca 17 Tija acului 18 Placa carcasei 19 Inel de cauciuc 20 Arcul amortizor C. 208. 23. 00. 009. 0 21 Subans. axul suveicii C. 214. 21. 00. 000. 0 22 Antrenorul suveicii 23 Brăţara acului C. 214. 23. 00. 000. 0

Nr. desen

C. 214. 03. 00. 000. 0 C. 214. 03. 00. 002. 0 C. 214. 03. 03. 000. 0 C. 214. 03. 04. 000. 0 C. 214. 04. 00. 001. 0 C. 214. 05. 00. 004. 0 C. 214. 08. 00. 002. 0 C. 214. 10. 00. 000. 0 C. 214. 11. 00. 001. 0

C. 214. 13. 00. 000. 1 C. 214. 00. 00. 008. 0 C. 214. 00. 00. 006. 0 C. 214. 00. 00. 018. 0

C. 214. 00. 00. 021. 0 C. 214. 00. 00. 024. 0 C. 208. 17. 00. 008. 0 C. 208. 20. 00. 007. 0

C. 214. 25. 00. 000. 0

Veronica

acţ. ped.

tip D

X X X X X X X X X X X X X X X X X

X X X X

X X X X X X X X

tip. E

Nr. Denumirea piesei

24 Picioruş 25 Apucător 26 Suveică sistem 15277 27 Dispozitivul suveicii 28 Bucşa cheii 29 Cheia 30 Tampon cauciuc 31 Subans. rolă de deplasare 32 Subans. bielă 33 Subansamblu volan 34 Ochiul tijei de conducere

a aţei

X X X X X X X X X X

X X X

35 Piatra levierului 36 Levierul transportorului 37 Biela de ridicare a

transportorului 38 Curea de transmisie 39 Agrafă 40 Arcul lamă al suveicii

41 Arcul suveicii 42 Şurubul arcului suveicii 43 Şurub opritor C. 214. 27. 00. 009. 0 44 Picioruş cusut şiret 45 Picioruş pentru tivit 46 Picioruş pt. încreţit C. 214. 00. 00. 034. 0 47 Picioruş rabator

48 Gherghef pt. stopat (mic) 49 Gherghef pt. brodat (mare) 50 Picioruş pt. stopat 51 Picioruş pt. vătuit

52 Liniar conducător cu

şurub de fixare 53 Mosorel 54 Pompiţă pt. uns 55 Lampă electrică 220V—15W

Nr. desen

C. 214. 26. 00. 000. 0 C. 214. 28. 00. 000. 0 C. 214. 27. 01. 000. 0 C. 214. 27. 02. 000. 0 C. 214. 61. 03. 002. 0 C. 214. 61. 03. 001. 0 C. 214. 61. 00. 004. 0 C. 204. 50. 08. 000. 0 C. 214. 61. 06. 000. 0 C. 214. 61. 07. 000. 0

C. 214. 00. 00. 056. 0 C. 214. 04. 00. 002. 0 C. 214. 33. 00. 001. 0

C. 214. 04. 00. 003. 0 C. 214. 00. 00. 064. 0

C. 214. 00. 00. 065. 0 C. 214. 27. 00. 006. 0 C. 214. 27. 00. 007. 0 C. 214. 27. 00. 008. 0

C. 214. 15. 00. 000. 0 C. 214. 16. 00. 000. 0

C. 214. 00. 00. 035. 0 C. 208. 47. 00. 000. 0 C. 208. 48. 00. 000. 0 C. 214. 30. 00. 000. 0 C. 214. 29. 00. 000. 0

C. 214. 0G. 00. 045. 0

C. 214. 19. 00. 000. 0

Veronica

acţ. ped.

tip D tip E

X X X X X X X X X X X X X

X X X X X

X X X X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

X X

X X X X X X

X X

Page 36

LISTA

COOPERATIVELOR CARE EXECUTĂ REPARAŢII ÎN PERIOADA DE GARANŢIE

Denumirea

cooperativei

MUREŞUL RĂSĂRITUL

MEŞTEŞUGARUL Aleşd PRECIZIA ÎNAINTE RECORD VICTORIA MUNCA INVA

LIZILOR MUNCITORUL UNIREA MEŞ

TEŞUGARILOR MOŢUL

MUNCITORUL TEHNICA

TEHNO-ME-

TALICA Bucureşti UNIREA UNIREA GUTINUL

Localitatea

Alba Iulia Alexandria Str. Confederaţiei nr. 67

Arad Agnita Aiud Băileşti

Bacău Beiuş

Buhuşi

Brad

Buzău Braşov P-ţa Enescu nr. 9

Bistriţa Balş Baia-Mare

Adresa

Str. Unirii nr. 32

Str. Teiului nr. 1 Str. Eminescu nr. 57 Str. Mihai Viteazul nr. 47 Str. Cuza Vodă nr. 14 Str. Victoriei nr. 114

Str. Mihai Viteazul nr. 41 Str. 7 Noiembrie nr. 12

B-dul Republicii nr. 9 Str. Cloşca nr. 1 Str. Bistriţei nr. 22

Str. Vânători nr. 4 Str. Armata Roşie nr. 18 Str. Popa Şapcă nr. 2

Str. Minerilor nr. 13

Denumirea

cooperativei

TEHNO-

CASNICA Brăila PROGRESUL ÎNFRĂŢIREA Botoşani P-ţa 1907 nr. 19

VIITORUL Babadag Str. Păcii nr. 31

BORCEA MUNCA

COLECTIVĂ Câmpulung-Muscel

STĂRUINŢA Carei Str. Avram Iancu nr. 15

PRESTAREA DESERVIREA

AVÂNTUL Covasna Str. Gabor Aron nr. 3

MUNCA UNIREA MEŞ

TEŞUGARILOR Chişineu-Criş P-ţa Avram Iancu nr. 1 SILVANIA DEIA

DESERVIREA MEŞTEŞUGARULCodlea UNIREA MEŞ

TEŞUGARILOR Caracal ÎNFRĂŢIREA RADIOMECA-

NICA Constanţa UNIREA MEŞ

TEŞUGARILOR Curtea de Argeş PROGRESUL Dej

AVÂNTUL Drăgăşani Str. Traian nr. 35 SPORUL DRUM NOU DUMBRAVA SOLIDARITATEA Deva

Localitatea Adresa

Str. Hristo Botev Bl. A 1

Bârlad

Călăraşi

Constanţa Cluj-Napoca Str. Horea nr. 35

Câmpina

Cehu-Silvaniei Câmpulung-Moldova Str. 23 August nr. 12

Craiova

Corabia

Dorohoi Deta-Banat Dumbrăveni Str. M. Kogălniceanu nr. 4

Str. Republicii nr. 181

Str. 23 August nr. 30

Str. Dezrobirii nr. 59

Str. N. Titulescu nr. 13

Str. 23 August nr. 82

Str. 23 August nr. 23

Str. Romain Rolland nr. 5 Str. Armatei Roşii nr. 90

Str. Trandafirilor nr. 7 Str. Cuza Vodă nr. 84

Str. M. Kogălniceanu nr. 25

Str. Negru Vodă nr. 65 Str. Petru Rareş nr. 4

Str. Ştefan cel Mare nr. 39 Str. Meseriaşilor nr. 3

Str. Dr. Petru Groza nr. 7

Page 37

Denumirea

cooperativei

Localitatea

Adresa

Denumirea

cooperativei

Localitatea

Adresa

VIITORUL

PRESTAREA ZORILE BORCEA MESERIAŞUL FLACĂRA Gh. Gheorghiu-Dej Str. Oituz nr. 30 PROGRESUL Dr. Petru Groza AVÂNTUL

ÎNFRĂŢIREA DESERVIREA SOLIDARITATEA

ÎNTREŢINEREA PRESTAREA PRESTAŢIUNEA CRIŞUL

MUNCA Lugoj MUREŞUL Lipova OLTUL

MEŞTEŞUGARULMediaş

ARTA MEŞ

TEŞUGARILOR Moineşti Str. T. Vladimirescu nr. 253

PRESTAREA ZORILE

RĂSĂRITUL

VIAŢA NOUĂ

PRESTAREA

DUNĂREA

VOINŢA

PROGRESUL Olteniţa

JIUL

DECORATIVA Ploieşti

Făgăraş Focşani Fălticeni Feteşti Str. Călăraşi nr. 237 Gherla

Galaţi Găieşti Giurgiu

Gura-Humorului

Horezu-Vilcea Str. T. Vladimirescu nr. 20 Hunedoara P-ţa Libertăţii nr. 29 laşi Ineu Str. Republicii nr. 52

Miercurea-Ciuc Str. Petofi nr. 53

Negreşti-Oaş Str. Victoriei nr. 85 Huşi Str. Ştefan cel Mare nr. 33 Oraviţa

Orăştie Oradea Olteniţa B-dul Republicii nr. 46

Odorhei

Petroşani

Str. Republicii nr. 16

Str. Mare nr. 168

Str. Republicii nr. 217

Str. Dragoş Vodă nr. 5

Str. Codrului nr. 9 Str. Labirint nr. 6 Str. înfrăţirei nr. 5 Str. Postului nr. 8

Str. 23 August nr. 17

Str. Ştefan cel Mare nr. 12

Str. Banatului nr. 15 Str. Republicii nr 2.

Str. Spitalului nr. 26

P-ţa 1 Mai nr. 1 Str. 23 August nr. 1 Str. Avram Iancu nr. 4

Str. Cloşca nr. 2

B-dul Republicii nr. 48

Str. C. Miile nr. 5

Str. Romana nr. 15

PRESTAREA Piteşti DESERVIREA ÎNFRĂŢIREA SÎRGUINŢA BORZAVA UNIREA

MUNCA INVA

LIZILOR LIBERTATEA SOLIDARITATEA

PRESTAREA

TEHNICA

PROGRESUL PROGRESUL Rm. Vilcea PRESTAREA LEMN-MOBILĂ Reghin TEHNICA

NOUĂ

HĂRNICIA

ARTA MEŞ

TEŞUGARILOR

PRESTAREA BĂNĂŢEANUL Sânicolau Mare DESERVIREA COMPLEXUL

DESERVIRII Satu Mare

UNIREA

DESERVIREA

MUNCA

COLECTIVĂ Simeria

P. Neamţ Pecica-Arad Rm. Vilcea Reşiţa Rupea

Rădăuţi Rădăuţi Rişnov Roman Roman Reghin

Rm. Sărat

Sibiu Sf. Gheorghe

Slatina-Argeş Sighişoara

Sighetul-Marmaţiei P-ţa Libertăţii nr. 13

Sebeş

Salonta

Str. Vineri nr. 72 Str. V. 1. Lenin nr. 22 Str. V. 1. Lenin nr. 330 Str.

Lenin nr. 119 Str. 7 Noiembrie nr. 1 Str. Republicii nr. 193

— Piaţa Republicii nr. 69 Str. 1. L. Caragiale nr. 2 Str. Ştefan cel Mare nr. 10 Str. Ştefan cel Mare nr. 202 Str. Călăraşilor nr. 34 Str. Mihai Bravu nr. 29

Primăverii nr. 4

Str. Str. Călăraşilor nr. 34

Piaţa Unirii nr. 4

Str. Lenin nr. 1

Str. Rev. din Oct. nr. 26

Gh. Gheorghiu-Dej, 93

Str. Str. 6. Martie nr. 2

Petofi Sandor nr. 1

Str.

V. 1. Lenin nr. 40

Str.

Muncii nr. 22

Str.

Str. Libertăţii nr. 13

Page 38

Denumirea

cooperativei

Localitatea

Adresa

UNIREA UNIREA Suceava MUNCA

INVALIZILOR PROGRESUL Tirgovişte DRUM NOU Tg. Jiu DESERVIREA Tirnăveni DINAMO

UNIREA PACEA DESERVIREA MEŞTEŞUGARUL Vişeul de Sus UNIREA MUNCITORUL UNIREA MEŞ

TEŞUGARILOR METALUL MUNCA METALUL UNIREA MEŞ

TEŞUGARILOR MESEŞUL Zalău MUNCA

COLECTIVĂ

INTR. BALNEO

CLIMATERICĂ MUNCA

COLECTIVĂ MUNCA VOINŢA Tâşnad »

Şimleul-Silvaniei

Tirgovişte

Timişoara Tulcea Turnu Severin Titu-Bucureşti

Tg. Neamţ Tg. Secuiesc

Urziceni

Tg. Mureş

Tg. Ocna Tg. Mureş

Vaslui

Văleni de Munte

Sovata

Turnu Măgurele Tg. Ocna

Satu-Mare

Str. T. Vladimirescu nr. 6-8

C. A. Rosetti nr. 3

Str.

Str. 30 Decembrie nr. 41 Str. C. A. Rosetti nr. 8 Str. General Tell nr. 16 Str. Seuca nr. 32 Str. Praporgescu nr. 2

Str. Babadag nr. 58 Str. V. 1. Lenin nr. 104 Str. Sâlcuţa nr. 109 Str. 23 August nr. 26

Str. V. 1. Lenin nr. 91

Str. Armata Roşie nr. 4

Str. 30 Decembrie nr. 45 Piaţa Trandafirilor nr. 20 Str. 23 August nr. 7 Str. Bartok Bela nr. 1

Str.

Ştefan cel Mare nr. 75

Str.

30 Decembrie nr. 11

Str. N. Iorga nr. 48

Str.

Trandafirilor nr. 82.

Str.

23 August nr. 6

Str.

M. Eminescu nr. 16

Str.

Lăcrămioarele nr. 10

Page 39

UZINA ÎŞI REZERVĂ DREPTUL

DE A ADUCE MODIFICĂRI

Page 40