13 Tehnologia de control si instrumentare __________________________________________192
13.1 In general ______________________________________________________________192
13.2 Comportamentul de comunicare ___________________________________________192
13.3 Informatii ale directiei de comanda _________________________________________193
13.4 Informatii ale directiei de mesaje ___________________________________________193
14Definitii ale abrevierilor si simbolurilor __________________________________________196
15 Index _____________________________________________________________________197
Lista diagramelor
Diagrama 3.1: REGSys
TM
__________________________________________________________________ 11
Diagrama 3.2: Principiul insulei automatice _________________________________________ __________12
Diagrama 4.1: Principiul neutralizatorului de scurtcircuit ________________________________________13
Diagrama 4.2: Circuitul echivalent de o faza al sistemului secventei initiale (analizator de sistem) ________14
Diagrama 4.3: Tensiunea compensatorie U
in functie de pozitia Bobinei ( unda de rezonanta) __________15
NE
7
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Diagrama 4.4: Indicatorul curentului care provoaca scurtcircu itul pentru dispozitivul Bobinei-P _________16
Diagrama 4.5: Insumarea curentului intrerupt in functie de dispozitivul Bobinei-P (Unda V)_____________16
Diagrama 4.6: Limitele de neutralizare in functie de VDE228, Partea a 2-a __________________________18
Diagrama 4.7: Unda de rezonanta ___________________________________________________________18
Diagrama 4.8: Paramentru care descrie unda de rezonanta _______________________________________20
Diagrama 5.1: Dimensiuni _________________________________________________________________25
Diagrama 5.2: Localizarea tablourilor de circuit si a conectorilor la priza (privire de sus) _______________26
Diagrama 5.3: Localizarea blocurilor terminale (p rivire din spate) _________________________________ 26
Diagrama 5.4: Distribuirea contactelor in blocul terminal ________________________________________ 27
Diagrama 5.5: Blocul terminal 1: Iesirile binare R ______________________________________________ 28
Diagrama 5.6: Localizarea fixatorului de cablu pe tabloul de circuit 1 ______________________________ 29
Diagrama 5.7: Blocul terminal 2: Intrari binare E ______________________________________________ 30
Diagrama 5.8: Blocul terminal 3: Tensiunea compensatorie Uen si tensiunea auxilia ra _________________ 31
Diagrama 5.9: Propuneri de cablare pentru Usync cu tensiune auxiliara de 230 VAC ___________________32
Diagrama 5.10: Structura principala a Intrarii analogice pentru pozitia Bobinei_______________________ 33
Diagrama 5.11: Pozitia Fixatorului pentru pozitia bobinei ________________________________________33
Diagrama 5.12: Ansamblul fixatoarelor in functie de Functia Intrarii________________________________34
Diagrama 5.13: Potentiometrul format dintr-o conecxiune de doua cabluri ___________________________35
Diagrama 5.14: Blocul terminal 5: Pozitia bobinei Ipos _________ _________________________________36
Diagrama 5.15: Blocul terminal 4: Curentul I1 (ex. Ip) si I2 _______________________________________37
Diagrama 5.16: Pozitia fixatorului pentru intrarile de curent I1 si I2 ________________________________37
Diagrama 5.17: Blocul terminal 6: Intrarile/Iesirile 20mA; COM1-3 ________________________________38
Diagrama 5.18: Interfata in serie COM1 _________ _____________________________________________40
Diagrama 5.19: Suport agatator pe perete (49TE) _______________________________________________41
Diagrama 5.20: Suport agatator pe tabloul de comanda (30TE) ___________________________________ 42
Diagrama 5.21: Exemplu de suport agatator de 19" cu borne Phoenix _______________________________43
Diagrama 5.22: Exemplu de suport agatator de 19" cu borne - surub _______________________________ 43
Diagrama 5.23: Functia bornelor-standard pentru suporturile de perete si tabloul de comanda __________45
Diagrama 5.24: Exemplu de legatura REG-DP de o Bobina-P _____________________________________46
Diagrama 5.25: Slot-uri/Fante pentru modulele duble analogice ___________________________________ 47
Diagrama 5.26: Functia portizolatorului modulelor duble analogice ________________________________ 47
Diagrama 6.1: Elemente de indicare si operare _________________________________________________48
Diagrama 6.2: Indicarea - LCD in procedeul regulatorului _______________________________________ 49
Diagrama 6.3: Principiul navigarii intre nivelele meniului singular _________________________________54
Diagrama 7.1: Regulator de Bobina-Petersen __________________________________________________69
Diagrama 8.2: Pozitia fixatorului pentru pozitia Bobinei ________________________________________ 112
Diagrama 8.3: Ansamblul fixatoarelor in functie de Functia Intrarii _______________________________ 113
Diagrama 8.4: Potentiometrul format dintr-o conecxiune de doua cabluri ___________________________113
Diagrama 10.1: Schmbarea sigurantelor pe tabloul de circuit 3 ___________________________________160
8
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
1 Atentionari si Observatii
Regulatorul REG-DP de bobina-P este destinat in exclusivitate instalatiilor si echipamentelor din
domeniul ingineriei electronice, in care doar experti specializati in domeniu au permisiunea de a
desfasura intreaga activitate. Expertii sunt persoane familiarizate cu instalarea, montarea, punerea in
practica si operarea produselor de acest fel. Mai mult, expertii au calificari conforme domeniului lor
de activitate.
Regulatorul REG-DP de bobina-P a fost construit si testat in conformitate cu toate regulamentele de
securitate electronica si a parasit hala de productie in forma perfecta. Pentru a mentine aceasta forma
si pentru a asigura o functionare in conditii de securitate, trebuie observate urmatoarele instructiuni
si avertizari din Manualul de Utilizare.
Regulatorul REG-DP de bobina-P a fost construit in conformitate cu IEC 10110/EN61010 (DIN
VDE 0411), clasa de precizie I si a fost verificat prin prisma acestei norme inainte de livrare.
Regulatorul REG-DP de bobina-P trebuie folosit numai conectat la o priza cu impamantare
nefuzibila. Aceasta conditie trebuie completata cu cea privind conectarea la un sistem liniar de
tensiune auxiliara cu o priza cu impamantare nefuzibila (retea Europeana). Daca, cumva,
sistemul liniar de tensiune auxiliara nu are o priza cu impamantare, este absolut necesara o
conectare aditionala de la borna de impamantare la pamant.
Limita superioara a tensiunii auxiliare admisibile U
scurta perioada.
Inainte de a schimba siguranta, separati complet regulatorul REG-DP de bobina-P de tensiunea
auxiliara U
intensitati a curentului, este interzisa.
Un regulatorul REG-DP de bobina-P, care prezinta urme vizibile de deteriorare sau o clara
functionare proasta, nu trebuie folosit si trebuie asigurat impotriva unei porniri neintentionate.
Reglarile, service-ul si lucrarile de reparatii care se fac atunci cand liniile regulatorului REG-DP
de bobina-P nu sunt izolate, pot fi efectuate numai de catre experti autorizati.
. Utilizarea oricarei alte sigurante decat cele de tipul indicat, precum si a unei alte
AUX
nu trebuie depasita nici macar pentru o
AUX
9
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
2 Continutul pachetului livrat
1 Bucata Regulator REG-DP de bobina-P
1 Bucata Manual de utilizare in limba germana, engleza sau o alta limba
10
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
3 Aplicatie
Regulatorul REG-DP de bobina-P este o componenta a sistemului de Masura, Control, Reglare si
Inregistrare REGSys
TM
.
Regulatorul de bobina-P este utilizat pentru reglarea Bobinelor-Petersen in sistemele de tensiune
medie si inalta. (Descrierea Bobinei-Petersen: Bobina-P, Neutralizator de scurtcircuit, bobina cu arc
de suspensie, bobina cu arc de neutrlizare, Bobina-E). Prin propriile mijloace, un tuning al
Bobinelor-P poate fi deja realizat in reteaua de baza. Un astfel de tuning este facut in asa fel incat
curentii care ar depasi locul scurtcircuitului in cazul unei avarii, sa fie cat se poate de scazuti.
In cadrul unui sistem bazat pe RS485A, un regulator cu bobina-P pote fi utilizat impreuna cu un
regulator de tensiune REG-D, o unitate de supervizare PAN-D, un sistem de detectare a avariei
EOR-Sys, un multi-convertizor, sau cu Interfata - Energie - Calitate PQI-D.
diagrama 3.1: REGSys
TM
11
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Diagrama 3.2: Principiul insulei automatice
Toate valorile masurabile, precum si intrarile si iesirile binare, sunt definite ca informatii, la care
accesul este posibil de la orice dispozitiv din retea, cu conditia ca adresa dispozitivului sa fie
indicata. Prin mijloacele oferite de posibilitatile de programare, chiar si sarcinile complexe de
control pot fi rezolvate cu usurinta.
Modulul REG-P, care este disponibil atat ca unitate externa cat si ca unitate interna, permite o
legatura in serie la o tehnologie cu un nivel mai ridicat de control si instrumentare.
Mai mult, este posibila rezolvarea tuturor sarcinilor legate de masurare, control si inregistrare din
jurul Bobinei-P, prin intermediul posibilitatii de programare libera a regulatorului.
12
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
4 Reglarea
4.1 Principiul neutralizatorului de scurtcircuit
Neutralizatorul de scurtcircuit se bazeaza pe principiul potrivit caruia Bobina-P este setata in asa fel
incat capacitatea curentului care o strabate si care depaseste nivelul critic este compensata de un
curent inductiv de o cantitate egala. Astfel, in cazul unei compensari ideale, doar o cantitate
reziduala de curent ohmic depaseste locul scurtcircuitului.
Diagrama4.1: Principiul neutralizatorului de avarie
, IC2 Capacitatea curentilor celor doua faze de baza
I
C1
I
Lp
compensare)
I
w
I
F
Inductivitatea Bobinei-P ( Bobina Petersen)
Tensiunea compensatorie
Curentul inductiv prin bobina de impamantare scurtcircuitata (curentul de
Componenta activa a curentului care provoaca scurtcircuitul
Curentul peste locul avariei
13
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
4.2 Aprofundarea sistemului secventei initiale (faza zero)
Cand se folosesc "componentele simetrice", poate fi trasata pentru sistemul secventei initiale
urmatoarea diagrama de circuit echivalenta:
Z
capacitivitatea dezechilibrului ∆C fata de pamant
C Capacitatea echivalenta medie a celor 3 conductori fata de
pamant
X
R Pierderile de ohmi in sistem
Acest circuit echivalent simplificat se aplica atat in cazul scurtcircuitului impamantarii, cat si in cel
al sistemului de operare de baza.
In sistemul de operare de baza, Z
dezechilibru a conductorilor singulari fata de pamant. In sistemele uzuale, capacitatile conductorilor
de pamant sunt aproximativ egale, astfel ca dezechilibrul ∆C este foarte mic. Totusi, aceasta
inseamna ca impedanta dezechilibrata Zu = 1/ϖ∆C devine foarte mare. La o privire aruncata acum
asupra tensiunii aratate in diagrama 4.2, utilizatorul poate recunoaste faptul ca tensiunea
compensatorie U
compenseaza fiecare orr) devine foarte scazuta.
In punctul de rezonanta din bobina Petersen, exista un curent reactiv de aceeasi cantitate cu cu cea a
capacitatii conductorului echivalent fata de pamant, dar cu semne inverse. In momentul in care
bobina Petersen este schimbata, o rezistenta inductiva sau o rezistenta cu o capacitivitate reactiva va
deveni eficace paralel cu rezistenta activa. Prin aceasta pornire paralela, impedanta din partea
inferioara a tensiunii va deveni si mai scazuta, in acest fel, tensiunea masurata U
Astfel ca, utilizatorul va obtine urmatorul proces, in functie de pozitia bobinei pentru tensiunea
compensatorie:
Diagrama 4.2: Circuitul echivalent de o faza al sistemului secventei initiale (analizator de sistem)
U
1
U
p
in punctul de rezonanta ( Componentele reactive ale Xp si Xc = 1/ϖC
Impedanta dezechilibrata a sistemului;cauzata in principal de
Inductanta Bobinei Petersen
este determinat in mod esential de capacitivitatea de
U
scazand si ea.
NE
14
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Diagrama 4.3: Tensiunea compensatorie U
In cazul unei scurt circuit de impamantare, dezechilibrul Z
rezistenta de tranzitie a locului avariei, respectiv de rezistenta arcului electric ce produce scantei.
Acest dezechilibru Z
nivel ridicat de ohmi).
In cazul unei intreruperi totale a impamantarii, impedanta dezechilibrului Z
Astfel, tensiunea compensatorie U
P, egaland aproape tensiunea de alimentare E
din curentul activ din rezistenta R si din curentul reactiv rezultat din cele doua rezistente reactive. In
punctul de rezistenta, ambii curenti au aceeasi cantitate dar semne opuse, astfel ca nu exista nici un
curent reactiv care sa depaseasca locul avariei in acest caz. In functie de pozitia bobinei-P, pe langa
curentul activ apare si un curent reactiv inductiv, in cazul unei supracompensari, si un curent
capacitativ reactiv, in cazul unei antecompensari. Curentul activ I
geometric fiecare orr curentului care provoaca scurtcircuitul I
diagrama 4.4)
In diagrama de mai jos este prezentat indicatorul nivelului complex al pozitiei bobinei
supracompensate. Este usor de observat ca, in acest caz, dincolo de locul scurtcircuitului, exista un
curent inductiv alaturi de unul activ.
poate varia de la cativa ohmi (avarie totala) la cativa Kohmi (avarie cu un
U
in functie de pozitia Bobinei ( unda de rezonanta)
NE
este determinat in principal de
U
devine mai mult sau mai putin independenta de pozitia bobinei-
NE
. Curentul I
1
care depaseste locul avariei, este compus
F ,
si curentul reactiv rezultat adauga
w
dincolo de locul acestuia (vezi
F
devine foarte joasa.
U
15
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Diagrama 4.4: Indicatorul curentului care provoaca scurtcircuitul pentru dispozitivul Bobinei-P
Daca se considera ca "suma curentilor" care trec dincolo de locul scurtcircuitului depinde de pozitia
bobinei, rezultatul este cel prezentat in diagrama 4.5. Aceasta reprezentare este adesea denumita si
"Unda-V".
Diagrama 4.5: Insumarea curentului intrerupt in functie de dispo z itivul Bobinei-P (Unda V)
Pozitia bobinei [A]
Cantitatea curentului reactiv care trece dincolo de locul scurtcircuitului, de exemplu "v" dezacordata,
poate fi calculata sau ca "valoare absoluta" sau ca "valoare relativa". Urmatoarele ecuatii descriu
ambele forme de calcul:
Dezacordul in [A]: v[A] = Ipos[A] - Ires[A] (4.1)
Dezacordul in [%]: v[%] =
Ipos[A] - Ires[A] X 100 (4.2)
Ires[A]
In anbele ecuatii, valorile pozitive definesc o "supracompensare" iar valorile negative o
antecompensare. Valoarea 0 corespunde unei rezonante reglate.
16
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Exemplu:
Curentul de rezonanta al sistemului : Ires = 150A
(aceasta corespunde curentului capacitativ in C, in cazul unui scurtcircuit de impamantare):
Actuala setare a bobinei-P: Ipos = 160A
Astfel, dezacordul absolut este calculat dupa cum urmeaza:
v = 160 -150 = + 10A (=> 10A supracompensare)
iar dezacordul relativ este calculat dupa cum urmeaza:
160 - 150 X 100
v = 150 = 6,66 %
Avantajele intrarii unui dezacord absolut:
Regulatorul stabileste curentul reactiv care depaseste locul scurtcircuitului astfel incat el este
intotdeauna egal. Curentul reactiv este egal atat pentru sistemele mici, cat si pentru sistemele mari.
Rezultatul este clar cu privire la cat de mare va fi curentul reactiv dincolo de locul scurtcircuitului,
cand regulatorul va fi reusit sa termine procedura de reglare si scurtcircuitul va fi fost reparat.
Cand se indica valoarea dezacordului in procente, curentul reactiv devine dependent de marimea
sistemului (Ires). In acest caz, trebuie luata in considerare o posibila bobina fixa localizata in sistem.
Defnirea prezentelor valori ale bobinei fixe, respectiv a bobinelor fixe care se afla momentan active
in sistem, este foarte dificil. este chir mai dificil sa resetezi treptat regulatorul la aceasta suma de
valori a bobinelor fixe.
In cazul unui dezacord in procente, curentul reactiv astepatat I
in [A] dincolo de locul
v
scurtcircuitului se calculeaza dupa urmatoarea formula:
I
= (Ires + Ifix) x v (4.3)
v
100
Iv Curentul dezacordat (Curentul reactiv) in [A]
Ires Curentul in bobinele-P setate in punctul de rezonanta. Ires corespunde
curentului capacitativ al sistemului in cazul unui scurtcircuit
Ifix Curentul unei noi bobine fixe pornite in sistem
v Dezacordul in [%]
In cazul unei compensari in procente, sistemele foarte mari sunt in pericol ca valoarea recomandata
pentru limita de neutralizare de pana la VDE 228 Part2 sa fie depasita (bis 20kV:60A, in caz de
110Kv aproximativ 120A).
17
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Diagrama 4.6: Limitele de neutralizare in functie de V DE 22 8, Part ea a 2- a
Unda a: Limita de neutralizare in cazul curentului ohmic rezidual scurtcircuitat pentru sisteme cu
compensare pentru scurtcircuit. Aceasta unde se aplica, de asemenea, si sistemelor de cablu cu
tensiune nominala de pana la 20KV, cu componenta de linie deschisa mica, si chiar cu punct neutru
izolat.
Unda b: sisteme cu punct izolat neutru.
Tensiunea de contact asteptata in cazul unui scurtcircuit trebuie luata in considerare in functie de
DIN VDE 0101, ca un criteriu in plus pentru alegerea compensarii.
4.3 Principiul reglarii
Reglarea bobinei Petersen se face in timpul starii de baza a sistemului, prin evaluarea undelor de
rezonanta.
18
Diagrama 4.7: Unda de rezonanta
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Asa cum am aratat mai sus, diagrama circuitului uni-poli echivalent se aplica atat pentru starea de
baza a sistemului, cat si pentru starea de scurtcircuit a acestuia.
O pornire a sistemului corespunde cu o schimbare a capacitatii conductorului fata de pamant. Prin
aceasta, tensiunea complexa se divide si astfel, tensiunea compensatorie masurabila corespunzatoare
se schimba, asa cum am aratat mai devreme. In principal, aceasta inseamna o schimbare a undei de
rezonanta catre stanga (stingerea capacitatii conductorului) sau catre dreapta (deschiderea capacitatii
conductorului). In cele mai multe cazuri, aceasta determina si o schimbare a dezechilibrului
capacitativ ∆C. Pornirea sistemului schimba tensiunea compensatorie. Aceasta este folosita pentru a
recunoaste daca a avut loc o operatiune in sistem si este inceputul unui proces de reglare.
De vreme ce regulatorul nu stie imediat daca sistemul a fost largit sau micsorat, cautarea rezonantei
maxime in directia pozitiei neutre, asa cum apare ea in meniu, incepe. Aceasta pozitie neutra, ea
insasi, a fost astfel definita, incat bobina-P va fi setata la aceasta valoare, in cazul in care regulatorul
nu va reusi sa faca reglarea. Aceasta pozitie neutra este adesea folosita pentru a descrie cea mai des
intalnita stare a sistemului.
Dupa ce bobinei-P i se schimba setarea cu aproximativ 1,5%, se va proceda la o verificare. Daca se
constata o tensiune compensatorie crescatoare, atunci bobinei-P i se va schimba setarea cu cel putin
5%. Daca nu se va constata nici o scimbare in valoarea tensiunii compensatorii, directia de cautare
va fi inversata.
In timpul acestei setari, atat tensiunea compensatorie U
, cat si pozitia corespondenta a bobinei Ipos
NE
sunt masurate si salvate. Prin intermediul "Procedurii ne-liniare inegale", regulatorul incearca sa
trimita o unda de rezonanta peste aceste puncte in care se realizeaza masurarea. Evaluarea estimata
va fi imbunatatita cu fiecare masurare. Masuratorile se vor face cel mai bine daca punctul de
rezonanta a fost depasit cel putin o data.
Cum regulatorul a acceptat punctul de rezonanta, pozitia finala ceruta va fi calculata in functie de
compensarea "supra" sau "ante" si in asa cum se doreste (absoluta sau in procente). Apoi, regulatorul
trece direct in pozitia finala.
Dupa ce a atins pozitia finala, tensiunea compensatorie si pozitia bobinei vor fi masurate. Prin
intemediul pozitiei masurate a bobinei, se masoara tensiunea compensatorie ceruta de la unda
estimata. Aceasta tensiune compensatorie ceruta este comparata cu cea masurata. Daca aceasta
tensiune compensatorie este intre limitele stabilite, atunci aceasta procedura de reglare va fi
considerata una reusita. Prezenta tensiune compensatorie este acum folosita ca o noua valoare de
referinta pentru recunoasterea operatiunilor de deschidere. Daca tensiunea compensatorie masurata
depaseste limitele stabilite, se presupune ca a avut loc o operatiune de deschidere in timpul reglarii si
o noua procedura de reglare va incepe imediat.
Unde de rezonanta poate fi descrisa complet prin intermediul a trei parametri:
Ires Curentul capacitativ al sistemului.
Ures Tensiunea compensatorie U
I
w
Curentul activ Iw prin R in caz de scurtcircuit.
in punctul de rezonanta
NE
De aici rezulta ca atenuarea d a sistemului poate fi calculata astfel:
d =
Iw
Ires
19
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Prin intermediul acestor trei parametri, diagrama circuitului uni.poli-echivalent a sistemului
secventei initiale (faza zero) ar putea fi calculat conform diagramei 4.2
Atenuarea d este o cantitate masurabila pentru fradul undei de rezonanta. Undele cu o mare atenuare
sunt plane si cauzate in mod esential de mari pierdei in sistem. De aceea, undele plane sunt in
principal intalnite in sistemele cu linii deschise. In mod contrar, undele cu o atenuare mica sunt cel
mai adesea folosite in sistemele de cabluri.
Diagrama 4.8: Paramentru care descrie unda de rezonanta
Masurarea curentului activ ar putea sa aiba ca efect, in functie de diagrama circuitului echivalent,
urmatoarele:
La inceput, bobina-P este reglata la rezonanta. Apoi, bobina Petersen este setata pana cand tensiunea
compensatorie U
corespunde curentului activ I
scade la valoarea de 1/2. Suma diferentelor de Ires la prezenta pozitie a bobinei
NE
.
w
|I
| = |I
w
res
- I
ist_ 0,7 Ures
| (4.4)
Motivele ar putea fi usoar aratate prin diagrama circuitului uni/poli-echivalent. In caz de rezonanta,
rezistenta reactiva in parte inferioara a tensiunii este X = X
este eficienta. Daca, datorita reglarii, exista o deschidere paralela intre aceasta rezistenta si rezistenta
reactiva de aceeasi cantitate, suma curentului I
va fi, datorita rezistentei, aproximativ aceeasi cu
w
suma curentului reactiv prin rezistenta reactiva cumulata X. Suma rezultata a impedantei deschiderii
paralele a R si X a scazut la valoarea de R/2. De aceea, tensiunea compensatorie U
scade la valoarea de Ures/2.
- XLP = 0. Doar componenta activa R
c
de asemenea
NE
20
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
5 Caracteristici tehnice
5.1 Informatii electrice
51.1 Reguli si regulamente
IEC 1010/EN61010(VDE 0411)
CAN / CSA - C 22.2 No. 1010.1 - 92
VDE 0110
IEC 255-4
EN 55011 : 1991
EN 50082 - 2 : 1995
IEC 688 - 1
IEC 529
EN 50178 / VDE 0160 ? 11.94 (z.Zt. Entwurf)
VDE0106 TEIL 100
DIN 40050
5.1.2 Intrari de tensiune alternativa (U
Tensiunea compensatorie U
Sincronizarea U
Forma undei Sinus
Variatia frecvantei 45...50...60...65 Hz
2
Consumul de energie < U
Supra incarcarea U
sync
NE
0,1V ...120V
0,1V ...230V
nenn
5.1.3 Intrari de curent alternativ (I
Variatia curentului 1 A / 5 A
(selectabile in functie de hardware si software)
Forma undei Sine
Variatia frecventei 45...50...60...65 Hz
Consumul de energie < 0,5 VA
Supra incarcarea 10A permanent
60 I
30 I
500 A pentru 5 ms
1
5.1.4 Semnalizarea de pozitie (Ipos)
Sensorul de masurare Potentiometru
Valorile nominale Rn ale REG-DP: 150Ω bis 3kΩ
Potentiometru (REG-DE:0,2kΩ, 0,5 kΩ, 1kΩ, 3kΩ)
Masurarea tensiunii circa 5 VDC
Sursa de curent peste fixatorul selectat 1 mA (3 kOhm)
(R
al regulatorului) 5 mA (600Ohm)
ein
10 mA (300Ohm)
20 mA (150Ohm)
Erori apar cand intreruperi sau scurtcircuite perturba sensorul, respectiv cand tensiunea cursorului depaseste variatia
masurata.
5.1.5 20 mA - Iesiri analogice
si U12)
NE
/ 20 KΩ
nenn
* 1,2
si I2)
pentru 1 s
nenn
pentru 10 s
nenn
21
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Numar vezi ordinea caracteristicilor
Variatia iesirii -0mA...0...20mA, Y1 si Y2 se pot programa in mod liber
Variatia Incarcarii cuplaj de opt
Parti alternative 0< R < 8 V /Y2
Unda 0,5% fata de Y2
Iesirea poate fi fie permanent scurt-circuitata sau operata deschis.
Conectarile iesirii sunt separate galvanic de toate celelalte circuite.
5.1.6. Intrari binare
Intrari E1 ...E16
Tensiunea de intrare AC/DC 48V ...230V
Forma undei, admisibila Rectangulara, Sine
Nivelul - H > 35V
Nivelul - L < 25V
Frecventa semnalului fs DC < fs < 60 Hz
Rezistenta intrarii > 47KΩ
Potentialul de separare cuplaj de opt; toate intrarile sunt separate una de cealalta
5.1.7 Iesiri de retransmisie
RetransmisiaR1 ... R11, incl. statutul
maxim al frecventei de deschidere < 1Hz
Potentialul de separare Separate de potenstialurile interne ale tuturor dispozitivelor
Incarcatura de contact AC 250V, 5A (cosϕ = 1,0)
AC 250V, 3A ( cosϕ = 0,4)
DC 220V, 55W (L/R = 0ms)
DC 110V, 55W (L/R = 0ms)
DC 60V, 55W (L/R = 0ms)
DC 30V, 150W (L/R = 0ms)
Numarul deschiderilor > 105 electric
Statutul de retransmisie Retransmis ca deschis sau inchis (selectabil de fixatorul de
legatura)
Clasa de protectie I
Nivelul poluarii 2
Categoria de supratensiune II,III
III II
Intrarile de circuit ale curentului si transformatorul de
tensiunea al energiei
Circuite de control (DC)
Intrari analogice, Iesiri analogice,
ELAN'S, COM'S
22
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Tensiunile nominale izolate
50V 230V
E-LAN
COM1 - COM3
Iesiri analogice
Intrari de tensiune,
Intrari de curent,
Sursa de energie,
Intrari binare
(E1 ...E16)
Iesiri de retransmisie
(R1 ...R11)
incl.statulul de retransmisie
5.1.10 Compatibilitatea electromagnetica
Acest instrument corespunde cerintelor emisiilor de interferenta si imunitatii de interferenta, in conformitate cu testele de
baza EN 55011: 1991, EN 50082 - 2:1995.
Emisiile de interferenta
in conformitate cu EN 55011
Valoarea limita clasa A Grupa 1
Imunitatea de interferenta
Descarcari electrostatice
in conformitate cu EN 61000-4-2
Descarcare de aer 8KV
Dscarcare de contact 4KV
Campurile electromagnetice
in conformitate cu ENV 50140, ENV 50204
80MHz ... 1000MHz 10V/m
Variatia frecventei radio 10V/m
900MHz + 5MHz 10V/m
plus modul
Cantitatile de interferenta tranzitorie rapida (Bursts)
in conformitate cu EN61000-4-4
Tensiunea ceruta AC 230V, 2kV
Liniile de informatie 2kV
variatia temperaturii
Functionare (in interior) -10oC ... +50oC
Functionare (Grupul de contact) -10oC ... +60oC
Transport si pastrare +25oC ... +65oC
23
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
5.1.11 Sursa de energie
Caracteristici H1 H2
AC 85 ...264V
DC 88 ...280V 18 ...72V
Consumul de energie < 15VA < 15VA
Frecventa 50Hz/60Hz
Siguranta T2 250V T2 250V
Pentru toate caracteristicile se aplica:
Scaderea de tensiune sub 80ms nu duce nici la pierderea de informatii nici la defectare.
5.1.12 Indicare, Statut
Indicatie, Manifestare
Manifestare - LC 128x128 cu capacitati grafice
Supervizarea functionarii (Statut)
In fiecare regulator, bateria, seria marginala a procesorului (Watchdog)
si tensiunea cu care se opereaza sunt controlate
Indicarea statutului LED -verde
24
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
5.2 Structura mecanica
5.2.1 Grupul de conectare
Placa din fata Foita de plastic pe suport de aluminiu
RAL 7035 gri deschis
Inaltime 3 U (128,5 mm)
Latime 28 TE (142,2 mm)
Greutate
Clasa de protectie
Grupul de conectare IP 00
Blocul terminal IP 00
Montarea conform DIN 41494 Teil 5
Conector DIN 41612
< 1,5 Kg
Diagrama 5.1: Dimensiuni
25
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Diagrama 5.2: Localizarea tablourilor de circuit si a conectorilor la priza (privire de sus)
Diagrama 5.3: Localizarea blocurilor terminale (privire din spate)
26
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
5.2.2 Distribuirea contactului in grupul de conectare
5.2.2.1 Distrubuirea contactului in blocurile terminale
Diagrama 5.4: Distribuirea contactelor in blocul terminal
27
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
5.2.2.2 Blocul terminal 1: Iesiri binare REL
Diagrama 5.5: Blocul terminal 1: Iesirile binare R
Regulatorii sunt livrati cu parametrii mentionati mai sus. Retransmiterea depinde, totusi, de statutul
de retransmitere, parametrii sai putand fi stabiliti in mod liber prin software.
R1 ...R10 Statut Contacte de retransmitere cu potential liber
Incarcatura:
AC 250V, 5A, cosϕ = 1
Atentie:
Iesirea binara "Statut" poate fi folosita fie ca "deschisa", fie ca "inchisa", printr-o ordine
corespondenta a cablului fixator. Pozitia cablului fixator este prezentata in diagrama 5.6. Functia care nu se foloseste (cablul fixator) trebuie sa dispara.
28
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
In "pozitia de baza" a regulatorului, statutul-retransmitere este excitat, de exemplu ales. Prin
intermediul cablului fixator prezentant in diagrama 5.6, exista posibilitatea de a selecta ca un contact
sa fie deschis sau inchis, in cazul unei avarii.
Statutul-retransmitere cu functia Deschis: In cazul unui scurtcircuit, contactul este deschis.
Bobina de retransmitere nu va porniti daca exista o neregula. Prin cablul fixator, contactul de operare
al statutului-retransmitere va fi ales.
Observatie:
Mesajul urmatoarelor nereguli va fi transmis, de asemenea, si tehnologiei de control si
instrumentare:
- scoaterea cablului din modul
- caderea tensiunii auxiliare la regulator
- regulatorul intern lipseste
=> se indeparteaza cablul fixator pentru functia "Inchis", ramane cablul fixator pentru functia "Deschis"
Statutul-retransmitere cu functia Inchis: In cazul unui scurtcircuit, contactul este inchis.
Bobina de retransmitere nu va porni daca exista o neregula. Prin intermediul cablului fixator,
contactul repaos al statutului-retransmitere va fi ales.
Observatie:
Nu va fi trimis nici un mesaj de eroare in cazul in care modului conectat este scos.
=> se indeparteaza cablul fixator pentru functia "Deschis", ramane cablul fixator pentru functia "Inchis".
Diagrama 5.6: Localizarea fixatorului de cablu pe tabloul de circuit 1
29
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
5.2.2.3 Blocul terminal 2: Intrari binare E
Diagrama 5.7: Blocul terminal 2: Intrari binare E
Observatie:
Toate intrarile E1 ...E16 sunt disponibile doar in schema de montare 19". Cand se foloseste suportul
agatator pe perete 49 TE-lat (B02), respectiv suportul pe panou 30 TE-lat (B03), nu toate intrarile
sunt disponibile, datorita numarului limitat de conectari terminale.
30
Traducere S.C. ENEROPTIM SRL
Loading...
+ 167 hidden pages
You need points to download manuals.
1 point = 1 manual.
You can buy points or you can get point for every manual you upload.